Exclusive jurisdiction of executing court over execution contest despite concurrent claim for clarification of executive title

Şedinţa publică din data de 20 septembrie 2019

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 17 mai 2018 pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ, sub număr de dosar x/2018, contestatoarea Compania Judeţeană Apa Serv S.A. Neamţ, în contradictoriu cu intimatul A., a formulat contestaţie la executare şi întoarcerea executării silite, împotriva executării silite începute de Biroul Executorului Judecătoresc B., în dosarul de executare nr. 55/2018, deschis la cererea creditorului A., în baza titlului executoriu sentinţa civilă nr. 628/2017 a Tribunalului Neamţ, prin care a solicitat: anularea încheierii din 8 mai 2018 în dosarul nr. x/2018 al Biroului Judecătoresc B., prin care s-au stabilit cheltuieli de executare silită; anularea încheierii de încuviinţare executare silită nr. x/2018 pronunţată de Judecătoria Piatra-Neamţ în cadrul dosarului x/2018; anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul x/2018, aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc B.; întoarcerea executării silite şi obligarea salariatului A. la plata sumei de 10929 RON; anularea raportului de expertiză efectuat de C..

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 632 şi urm., art. 663, art. 712 şi urm., art. 720-723 C. proc. civ.

La solicitarea instanţei, executorul judecătoresc a înaintat copia conformă a dosarului de executare, iar contestatoarea a depus precizări, la 8 octombrie 2018, arătând că înţelege să formuleze şi contestaţie cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu (hotărârea curţii de apel).

Având în vedere aceste precizări, instanţa a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Piatra Neamţ.

Prin sentinţa civilă nr. 3874 din 9 octombrie 2018 Judecătoria Piatra Neamţ a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare şi a contestaţiei la titlu formulate de contestatoarea Compania Judeţeană Apa Serv S.A. Neamţ, în contradictoriu cu intimatul A..

În motivarea hotărârii, s-a reţinut că prezenta acţiune, aşa cum a fost precizată, este una complexă, având două capete principale de cerere, respectiv contestaţie la titlu, contestaţie la executare şi un capăt de cerere accesoriu, respectiv întoarcere executare.

Având în vedere precizările contestatoarei, instanţa a reţinut că titlul executoriu a cărui lămurire se cere a fost pronunţat de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, respectiv decizia civilă nr. 91/2018 din 25 ianuarie 2018 pronunţată în dosarul nr. x/2016.

În drept, instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (3) C. proc. civ.:

"contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută". De asemenea, potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ.:

"Contestaţia se introduce la instanţa de executare", iar potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ.:

"Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.". Nu în ultimul rând, instanţa reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 724 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cererii de întoarcere a executării revine instanţei judecătoreşti care a desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită, deci instanţei de executare.

În acest context, Judecătoria Piatra Neamţ a apreciat că devin incidente în cauză dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt.

Aceasta întrucât, capetele principale de cerere se află într-o strânsă legătură, cu atât mai mult cu cât motivele invocate în susţinerea solicitării de anulare a actelor de executare vizează exclusiv interpretarea dispoziţiilor cuprinse în titlurile executorii în baza cărora a fost demarată executarea silită. Astfel, s-a arătat că în această ipoteză se instituie un caz de prorogare legală de competenţă, în temeiul conexităţii dintre pretenţiile formulate pe cale principală, prin intermediul aceleiaşi cereri de chemare în judecată.

Prin urmare, s-a apreciat că instanţei competente să soluţioneze contestaţia la titlu îi revine, prin prorogare legală, şi competenţa de a soluţiona contestaţia la executare şi cererea de întoarcere a executării.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă sub acelaşi număr de dosar.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a fost respinsă cererea de lămurire, ca nefondată, şi a fost restituit dosarul instanţei de executare.

În ceea ce priveşte dispoziţia de restituire a dosarului instanţei de executare, Curtea de Apel Bacău a reţinut că depăşirea limitelor sau încălcarea celor menţionate în dispozitiv de către executorul judecătoresc la determinarea în concret a diferenţelor salariale cuvenite reclamantului constituie exclusiv o problemă de fapt ce excede noţiunii de lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului deciziei, problemă de fapt dată în competenţa exclusivă a instanţei de executare, constituind un incident specific de executare silită.

S-a apreciat că numai din eroare a fost trecut în dispozitivul sentinţei civile nr. 3874/09.10.2018 a Judecătoriei Piatra Neamţ faptul că s-a declinat instanţei prevăzute de art. 443 şi de art. 714 alin. (3) din C. proc. civ. întreg dosarul de executare şi contestaţia la executare.

Primind dosarul, Judecătoria Piatra Neamţ a precizat că soluţia de trimitere la Curtea de Apel Bacău atât a contestaţiei la executare privind lămurirea titlului, cât şi a contestaţiei la executare privind actele de executare, nu a fost o eroare a instanţei de trimitere, aşa cum s-a considerat de către Curtea de Apel, ci a fost o soluţie argumentată prin considerentele sentinţei de trimitere.

Prin urmare, chiar dacă nu s-a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare privind actele de executare, ci s-a considerat că instanţa de trimitere din eroare a trecut în dispozitivul sentinţei civile nr. 3874/09.10.2018 a Judecătoriei Piatra-Neamţ faptul că s-a declinat competenţa contestaţiei la executare, s-a reţinut că suntem tot în prezenţa unui conflict negativ de competenţă ce atrage incidenţa prevederilor art. 134 şi art. 135 C. proc. civ. şi s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a soluţiona conflictul negativ de competenţă prin sentinţa civilă nr. 1356 din 3 aprilie 2019.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ competenţa materială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Se reţine că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ, Compania Judeţeană Apa Serv S.A. Neamţ a formulat contestaţie la executare. Ulterior, contestatoarea a depus precizări, prin care a arătat că înţelege să formuleze şi contestaţie cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, respectiv a deciziei civile nr. 91/2018 din 25 ianuarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. x/2016.

Judecătoria Piatra Neamţ şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău fiind reţinută incidenţa dispoziţiilor art. 99 alin. (2) C. proc. civ., întrucât capetele principale de cerere se află într-o strânsă legătură, iar motivele invocate în susţinerea solicitării de anulare a actelor de executare vizează în mod exclusiv interpretarea dispoziţiilor cuprinse în titlul executoriu în baza căruia a fost demarată executarea silită.

Aşa fiind, s-a apreciat că în această ipoteză se instituie un caz de prorogare legală de competenţă.

Curtea de Apel Bacău a reţinut şi a soluţionat contestaţia cu privire la lămurirea titlului executoriu şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ doar în ceea ce priveşte contestaţia la executare întemeiată pe art. 651 C. proc. civ.

Contestaţia la executare vizează nelegalitatea actelor efectuate de executorul judecătoresc, solicitându-se şi întoarcerea executării, iar, în speţă, în temeiul art. 712 alin. (3), şi nelegalitatea încheierii de încuviinţare executare silită nr. x/2018 pronunţată de Judecătoria Piatra-Neamţ în cadrul dosarului x/2018, în timp ce contestaţia la titlu se raportează la pretinsa neclaritate a dispoziţiilor ce se execută. Mai mult, contestaţia la titlu comportă evaluarea clarităţii şi aplicarea unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în apel, regulile aplicabile compunerii completului de judecată în ipoteza celor două cereri ale contestaţiei fiind diferite.

Dispoziţiile art. 718 alin. (1) C. proc. civ. prevăd, totodată, posibilitatea atacării doar cu apel a hotărârii dispuse în contestaţia la executare, în timp ce alin. (2) stabileşte că hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia la titlu este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce se execută.

Conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ.:

"Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel", iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi text de lege:

"Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".

Potrivit art. 714 C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare.

Textul art. 712 alin. (3) C. proc. civ. prevede că după începerea executării silite, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale - această dispoziţie făcând trimitere tot la competenţa instanţei de executare.

Există o singură derogare de la această normă, anume situaţia contestaţiei la titlu reglementată prin art. 712 alin. (2) C. proc. civ., care prin textul art. 714 alin. (3) din acelaşi cod trimite contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu în competenţa instanţei care a pronunţat hotărârea ce se execută (care în acest caz este Curtea de Apel Bacău).

Prin urmare, în condiţiile în care contestaţia la executare dedusă judecăţii vizează nelegalitatea actelor efectuate de executorul judecătoresc, solicitându-se şi întoarcerea executării, iar în temeiul art. 712 alin. (3) C. proc. civ. şi nelegalitatea încheierii nr. 940/2018 pronunţată de Judecătoria Piatra-Neamţ de încuviinţare a executării silite pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ, aceasta din urmă este instanţa de executare, respectiv instanţa competentă cu soluţionarea contestaţiei la executare.

Este de menţionat că, fiind vorba de o pricină referitoare la o contestaţie la executare, normele de competenţă teritoriale sunt norme juridice de ordine publică, de la care nu se poate deroga, prevederile art. 714 şi cele ale art. 651 C. proc. civ. instituind un caz de competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de executare.

Chiar dacă în cauză, între contestaţia la executare şi contestaţia la titlu este o strânsă legătură, această regulă nu are aplicabilitate în cauză, întrucât normele care reglementează competenţa în privinţa celor două tipuri de contestaţii au caracter de excepţie, legiuitorul stabilind în mod expres competenţa pentru aceste acţiuni, în caz contrar s-ar ajunge ca instanţa de executare să nu mai soluţioneze contestaţiile la executare, prin simpla formulare şi a unei contestaţii la titlu, ceea ce contravine normelor de competenţă şi încalcă principiul instituit prin art. 122 C. proc. civ., potrivit căruia reguli noi de competenţă pot fi stabilite numai prin modificarea normelor C. proc. civ.

În consecinţă, pentru considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 septembrie 2019.