Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1405/2019 AI generated

Territorial competence for pension certificate claim against former employing court under discretionary competence rules

Case Number Decizia nr. 1405/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering that the Second-Instance Court from Mehedinți, Labor and Social Insurance Section, is the territorially competent court to hear the case, overturning the prior declination by that court and upholding the initial declination by the First-Instance Court from Caraș-Severin. The dispute arose when a former archivist clerk sued his former employer, a First-Instance Court, to compel it to issue a certificate for the calculation of a service pension based on a specific sectoral reference value, resulting in a jurisdictional deadlock after the original court invoked its lack of material competence due to being a party in its own suit, while the alternative court argued the claimer was no longer an active employee. The decisive legal basis was Article 127 of the Code of Civil Procedure, interpreted in light of Constitutional Court Decision No. 290/2018, which established that the discretionary competence rules prohibiting a judge from hearing a case where the court itself is a party apply symmetrically to ensure impartiality, thereby requiring referral to a neighboring First-Instance Court of the same degree, regardless of the claimant's current status as a pensioner.

Legislator headnote

AI generated

art. 127 alin. (1) din C. proc. civ, art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, art. 127 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ; Territorial competence for pension certificate claim against former employing court under discretionary competence rules: S-a avut în vedere că, la momentul sesizării instanţei, reclamantul nu mai are calitatea de salariat, respectiv de grefier la Tribunalul Caraş-Severin, el fiind beneficiarul unei pensii de serviciu în baza Legii nr. 130/2015, motiv pentru care s-a apreciat că sunt aplicabile prevederile art. 269 Codul Muncii şi nu cele referitoare a competenţa facultativă reglementată de art. 127 C. proc. civ., reclamantul învestind astfel, în mod, legal Tribunalul Caraş-Severin.

Keywords

AI generated
resolution of jurisdictional dispute civil status certificate social insurance dispute Civil Procedure Code territorial law pensioner

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin la data de 6 decembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. a chemat în judecată intimatul TRIBUNALUL CARAŞ-SEVERIN, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună obligarea intimatului la eliberarea unei adeverinţe în vederea calculării pensiei de serviciu cu luarea în calcul a nivelului maxim a indemnizaţiei de încadrare brută lunară stabilită prin raportare la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 421,36 RON. începând cu data de 9 aprilie 2015.

Prin sentinţa civilă nr. 344 din 19 martie 2019, Tribunalul Caraş-Severin a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat cauza în favoarea Tribunalului Mehedinţi.

Pentru a se pronunţa astfel, s-a reţinut că:

Potrivit dispoziţiilor art. 131, alin. (1) din C. proc. civ., "la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu".

Curtea Constituţională a reţinut în considerentele deciziei nr. 290 din 26 aprilie 2018, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., pct. 51. "şi în acest caz, în mod simetric constatării neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. cu privire la conţinutul constituţional al normei menţionate, Curtea îşi extinde controlul, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 la art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. sub aspectul sensului constituţional al acestuia. Astfel, Curtea reţine că noţiunea de "judecător" din cuprinsul art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. îşi găseşte un sens constituţional numai în măsura în care aceasta vizează şi instanţa de judecată, astfel încât competenţa facultativă urmează a se aplica şi în ipoteza în care instanţa de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz" şi pct. 52 "având în vedere circumstanţele cauzei, Curtea reţine că permiterea cumulului competenţei jurisdicţionale cu calitatea de parte în proces reprezintă un element obiectiv care conduce în mod întemeiat la îndoieli cu privire la imparţialitatea instanţei, contrar art. 21 alin. (3) şi art. 124 alin. (2) din Constituţie".

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 127, alin. (2)1 din C. proc. civ. "21 dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz" şi constatând că Tribunalul Caraş-Severin are calitatea procesuală de intimat în prezenta cauză, s-a apreciat că nu este competent material a soluţiona cauza, în această situaţie fiind competentă instanţa judecătorească de acelaşi grad aflată în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află Tribunalul Caraş-Severin, respectiv Tribunalul Mehedinţi, acesta aflându-se şi la o distanţă mai mică, în raport cu celelalte instanţe judecătoreşti de acelaşi grad competente.

În urma declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi la data de 18 aprilie 2019.

Tribunalul Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin sentinţa nr. 214 din 16 mai 2019, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în favoarea Tribunalului Caraş Severin, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În fundamentarea acestei soluţii cea de-a doua instanţă a reţinut, în esenţă, că reclamantul, fost grefier arhivar la Tribunalul Caraş-Severin a chemat în judecată fostul angajator, respectiv Tribunalul Caraş-Severin pentru a fi obligat să elibereze o adeverinţă privind pensia de serviciu, adeverinţă în care calculul pensiei să aibă în vedere VRS de 421,36 RON.

S-a avut în vedere că, la momentul sesizării instanţei, reclamantul nu mai are calitatea de salariat, respectiv de grefier la Tribunalul Caraş-Severin, el fiind beneficiarul unei pensii de serviciu în baza Legii nr. 130/2015, motiv pentru care s-a apreciat că sunt aplicabile prevederile art. 269 Codul Muncii şi nu cele referitoare a competenţa facultativă reglementată de art. 127 C. proc. civ., reclamantul învestind astfel, în mod, legal Tribunalul Caraş-Severin.

Înalta Curte, legal învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., constată că Tribunalul Mehedinţi este instanţa competentă teritorial în soluţionarea pricinii pentru motivele se vor arăta în continuare.

În conformitate cu art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea, aceste dispoziţii aplicându-se în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor conform alin. (3) al aceluiaşi text de lege.

Reclamantul este fost grefier arhivar la Tribunalul Caraş-Severin şi a chemat în judecată fostul angajator, respectiv Tribunalul Caraş-Severin pentru a fi obligat să elibereze o adeverinţă privind pensia de serviciu, adeverinţă în care calculul pensiei să aibă în vedere o altă valoare a VRS-ului.

Deşi la momentul sesizării instanţei reclamantul nu mai avea calitatea de salariat al Tribunalului Caraş-Severin, ci de beneficiar al unei pensii de serviciu în baza Legii nr. 130/2015, în speţă, în determinarea instanţei competente teritorial sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., care reglementează competenţa facultativă, din perspectiva interpretării pe care Curtea Constituţională a dat-o acestor dispoziţii prin decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018, statuând în sensul că noţiunea de judecător din cuprinsul art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. îşi găseşte sens numai în măsura în care aceasta vizează şi instanţa de judecată, astfel încât competenţa facultativă urmează a se aplica şi în ipoteza în care instanţa de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte stabileşte că Tribunalul Mehedinţi este instanţa competentă teritorial în soluţionarea pricinii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 19 septembrie 2019.