Jurisdictional decline of appeal against tribunal decision in monetary claim under 200,000 RON

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, la data de 28 martie 2016, sub nr. x/2016, reclamanta SC A. SRL a solicitat obligarea pârâtului B. la plata sumei de 1797 euro în echivalent RON la cursul BNR de la data plăţii şi a penalităţilor în cuantum de 0,5% pe zi până la momentul plăţii.

Prin Sentinţa civilă nr. 1631/2017 din 14 februarie 2017, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis cererea de chemare în judecată privind pe reclamanta SC A. SRL şi l-a obligat pe pârâtul B. să plătească reclamantei suma de 7050 RON, reprezentând comision contract de prestare servicii.

Împotriva Sentinţei civile nr. 1631 din 14 februarie 2017 şi încheierilor de şedinţă din 5 decembrie 2016 şi 11 ianuarie 2017, pronunţate de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a declarat apel pârâtul B., solicitând în principal admiterea excepţiei nulităţii cererii de chemare în judecată şi, în subsidiar, schimbarea în totalitate a sentinţei apelate în sensul respingerii acţiunii.

Prin Decizia civilă nr. 4677 din 29 noiembrie 2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a respins apelul declarat de apelantul B. împotriva încheierilor de şedinţă din 5 decembrie 2016 şi 11 ianuarie 2017 şi a Sentinţei civile nr. 1631 din 14 februarie 2017, pronunţate de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în contradictoriu cu intimata SC A. SRL.

Împotriva acestei decizii, B. a declarat recurs înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 2 iulie 2018.

Prin Decizia civilă nr. 292 R din 8 octombrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a admis cu majoritate excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu de instanţă şi a declinat în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa de soluţionare a recursului formulat de recurentul-pârât B., împotriva Deciziei civile nr. 4677 din 29 noiembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 23 noiembrie 2018.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 132 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de tribunal, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.

Potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., "curţile de apel judecă: ca instanţe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din acelaşi act normativ, "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel.

Având în vedere că deciziile pronunţate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanţele judecătoreşti de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, se impune a fi respectată şi în prezenta cauză.

Pornind de la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă Decizia civilă nr. 4677 din 29 noiembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Fiind atacată o hotărâre pronunţată în apel de tribunal rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competenţa materială a curţii de apel, ca instanţă imediat superioară tribunalului.

Având în vedere că instanţa imediat superioară Tribunalului Bucureşti este Curtea de Apel Bucureşti rezultă că soluţionarea recursului declarat în prezenta cauză este de competenţa materială a acestei din urmă instanţe.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) raportat la art. 96 pct. 3 şi art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite excepţia necompetenţei sale materiale şi va declina competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurentul-pârât B. împotriva Deciziei civile nr. 4677 din 29 noiembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 ianuarie 2019.

GGC - CL