State fiscal compensation claim: material competence of Court of Appeal over tribunal appeals under 200,000 RON threshold
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed its own material jurisdiction and referred the appeal to the Bucharest Court of Appeal, Sec. VI Civil, leaving the lower courts' rulings on the merits pending further litigation. The dispute originated from a civil claim by the State, represented by the National Fiscal Administration, against a defendant for 24,911 RON in damages caused by criminal activity; the first-instance court dismissed the claim, the tax authority's appeal was rejected by the Bucharest Court due to lack of active procedural standing, and the tax authority then appealed that appellate decision. The decisive legal basis was the unqualified material jurisdictional rule established by the High Court's Decision No. 18/2018, interpreting Articles 96(3) and 97(1) of the Code of Civil Procedure to assign exclusive jurisdiction for appeals against tribunal decisions in cases valued up to 200,000 RON to the courts of appeal, thereby rendering the High Court incompetent to hear the case.
Legislator headnote
AI generatedart. 494 C. proc. civ, art. 96 pct. 3 C. proc. civ, art. 483 din C. proc. civ, art. 517 alin. (4) C. proc. civ, art. 97 pct. 1 C. proc. civ, art. 132 alin. (1) şi (3; State fiscal compensation claim: material competence of Court of Appeal over tribunal appeals under 200,000 RON threshold: VI Civil, leaving the lower courts' rulings on the merits pending further litigation. The dispute originated from a civil claim by the State, represented by the National Fiscal Administration, against a defendant for 24,911 RON in damages caused by criminal activity; the first-instance court dismissed the claim, the tax authority's appeal was rejected by the Bucharest Court due to lack of active procedural standing, and the tax authority then appealed that appellate decision. The decisive legal basis was the unqualified material jurisdictional rule established by the High Court's Decision No. 18/2018, interpreting Articles 96(3) and 97(1) of the Code of Civil Procedure to assign exclusive jurisdiction for appeals against tribunal decisions in cases valued up to 200,000 RON to the courts of appeal, thereby rendering the High Court incompetent to hear the case.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for the court to examine and admit the exception of material incompetence ex officio.
Substantive jurisdictional norm establishing that courts of appeal judge appeals as courts of appeal in cases specifically provided by law, justifying the declination of jurisdiction.
Substantive jurisdictional norm defining that the High Court of Cassation and Justice judges appeals against court of appeal decisions, confirming it lacks competence over tribunal appeals in this value range.
Full text
Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, la data de 16 octombrie 2015, sub nr. x/2015, reclamantul Statul Român, reprezentat legal prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin mandatar Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 24.911 RON, reprezentând prejudiciu adus bugetului de stat prin activitatea infracţională desfăşurată de acesta.
În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 1357 - 1359 C. civ.
Prin Sentinţa civilă nr. 5230 din 10 iunie 2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a respins excepţia prescripţiei ca neîntemeiată şi a respins cererea formulată de reclamantul Statul Român, reprezentat legal prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin mandatar Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul A., ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Administraţia Finanţelor Publice a Sectorului 3, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, solicitând schimbarea în totalitate a sentinţei apelate.
Prin Decizia civilă nr. 1834/2018 din 17 aprilie 2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a respins apelul formulat de Administraţia Finanţelor Publice a Sectorului 3, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, împotriva Sentinţei civile nr. 5230 din 10 iunie 2016, pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în contradictoriu cu intimatul-pârât A., ca fiind introdus de o persoană fără calitate procesuală activă.
Împotriva acestei decizii, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, în reprezentarea Administraţiei Sectorului 6 a Finanţelor Publice a declarat recurs înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 6 august 2018.
Prin Decizia civilă nr. 371 R din 22 octombrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a admis cu majoritate excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu de instanţă şi a declinat în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa de soluţionare a recursului formulat de recurenta-reclamantă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, în reprezentarea Administraţiei Sectorului 6 a Finanţelor Publice, împotriva Deciziei civile nr. 1834 din 17 aprilie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 7 decembrie 2018.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 132 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de tribunal, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.
Potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., "curţile de apel judecă: ca instanţe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din acelaşi act normativ, "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".
Prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel.
Având în vedere că deciziile pronunţate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanţele judecătoreşti de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, se impune şi în prezenta cauză.
Pornind de la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă Decizia civilă nr. 1834/2018 din 17 aprilie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
Fiind atacată o hotărâre pronunţată în apel de tribunal rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competenţa materială a curţii de apel, ca instanţă imediat superioară tribunalului.
Având în vedere că instanţa imediat superioară Tribunalului Bucureşti este Curtea de Apel Bucureşti rezultă că soluţionarea recursului declarat în prezenta cauză este de competenţa materială a acestei din urmă instanţe.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) raportat la art. 96 pct. 3 şi art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite excepţia necompetenţei sale materiale şi va declina competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenta-reclamantă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, în reprezentarea Administraţiei Sector 6 a Finanţelor Publice împotriva Deciziei civile nr. 1834 din 17 aprilie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 ianuarie 2019.
GGC - CL