Negative jurisdictional conflict in individual labor conflict: claimant’s domicile and workplace determine territorial competence under Labor Code and Law No. 62/2011
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction between the Bucharest Court of Appeal and the Harghita Court of Appeal by definitively assigning the case to the Harghita Court of Appeal, thereby ruling that the Harghita court was territorially competent. The dispute involved a labor law action brought by a public employee against the Auditor General’s Office to compel the payment of salary differences and a 75% allowance, where the Bucharest court initially declined jurisdiction based on the defendant's domicile, only for the Harghita court to subsequently return the case, creating a jurisdictional deadlock. The High Court determined that under Article 269 of the Labor Code and Article 210 of Law No. 62/2011, territorial jurisdiction in individual labor conflicts is established by the claimant’s domicile or workplace; because the claimant’s domicile and workplace were both located in the Harghita district, the Harghita court was the proper forum, and no elements were present to justify the competence of the Bucharest court.
Legislator headnote
AI generatedart. 210 din Legea nr. 62/2011, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Negative jurisdictional conflict in individual labor conflict: claimant’s domicile and workplace determine territorial competence under Labor Code and Law No. 62/2011: The dispute involved a labor law action brought by a public employee against the Auditor General’s Office to compel the payment of salary differences and a 75% allowance, where the Bucharest court initially declined jurisdiction based on the defendant's domicile, only for the Harghita court to subsequently return the case, creating a jurisdictional deadlock. The High Court determined that under Article 269 of the Labor Code and Article 210 of Law No. 62/2011, territorial jurisdiction in individual labor conflicts is established by the claimant’s domicile or workplace; because the claimant’s domicile and workplace were both located in the Harghita district, the Harghita court was the proper forum, and no elements were present to justify the competence of the Bucharest court.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive to resolve the negative conflict of jurisdiction and definitively assign the case to the competent court.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23 mai 2017 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, aşa cum a fost precizată la data de 29 iunie 2017, un consorţiu de 438 de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României şi Ministerul Finanţelor Publice - chemat în garanţie, cu citarea obligatorie şi a Consiliului pentru Combaterea Discriminării, au solicitat:
- Obligarea pârâtei Curtea de Conturi a României la plata către fiecare reclamant a drepturilor băneşti reprezentând indemnizaţia de 75%, calculate la salariului de bază brut lunar, începând cu data de 23 mai 2014 şi până la zi,
- Obligarea pârâtei Curtea de Conturi a României la plata drepturilor băneşti reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite şi cele efectiv acordate, rezultate în urma recalculărilor solicitate mai sus, actualizate, indexate şi majorate cu indicele de inflaţie,
- Obligarea pârâtei Curtea de Conturi a României la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentului litigiu,
- Obligarea Ministerului Finanţelor Publice să includă în buget sumele necesare plăţii drepturilor salariale şi să vireze pârâtei Curtea de Conturi a României fondurile necesare achitării drepturilor băneşti solicitate.
La termenul din data de 11 octombrie 2017, pentru considerente ce ţin de domiciliul sau locul de muncă al reclamanţilor şi calitatea acestora de personal contractual sau funcţionar public, instanţa a dispus disjungerea cererii formulată în cauză în mai multe dosare.
Astfel pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost înregistrată şi cauza de faţă având ca reclamantă pe A., funcţionar public.
Prin Sentinţa civilă nr. 8753 din 4 decembrie 2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată de pârâta Curtea de Conturi a României prin întâmpinare şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita.
În argumentarea acestei soluţii, Tribunalul Bucureşti a reţinut, în esenţă, că în raport cu dispoziţiile art. 269 C. muncii, respectiv cele ale art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, competenţa teritorială a instanţei de judecată este alternativă, funcţie de domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă al fiecărui reclamant iar în speţă, reclamanta are locul de muncă în jud. Harghita, Tribunalului Harghita revenindu-i competenţa teritorială de soluţionare a cauzei.
Prin Sentinţa civilă nr. 1567 din 15 noiembrie 2018, Tribunalul Harghita, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, s-a suspendat cauza şi s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va stabili în favoarea Tribunalului Harghita, competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Obiectul principal al acţiunii îl reprezintă cererea reclamantului - angajat de obligare a pârâtei - angajator la plata unor sume de bani reprezentând drepturi salariale, litigiul intrând astfel în aria de reglementare a C. muncii.
În reglementarea actuală, în materia conflictelor de muncă, competenţa teritorială se stabileşte conform normelor cuprinse în art. 269 alin. (1) şi (2) din C. muncii, conform cărora judecarea conflictelor de muncă este de competenţa instanţelor stabilite conform C. proc. civ., cererile adresându-se instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau sediul, indiferent dacă reclamantul este angajatorul sau angajatul.
În mod similar, art. 210 din Legea nr. 62/2011 stabileşte că cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.
În speţă, atât domiciliul cât şi locul de muncă al reclamantei sunt în jud. Harghita, astfel încât, în temeiul dispoziţiilor legale menţionate, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Harghita, nefiind evidenţiate elemente de natură a atrage competenţa teritorială a Tribunalului Bucureşti.
Faţă de considerentele anterior expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2019.
GGC - CL