Salary claims revision rejected as inadmissible for lacking party identity with prior decision.

Şedinţa publică din data de 13 iunie 2019

Asupra cererii de revizuire de faţă, din actele şi lucrările dosarului reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la 29 iunie 2017 şi modificată la 4 octombrie 2017, sub nr. x/2017, mai mulţi reclamanţi, printre care şi A., B., C. şi D. i-au chemat în judecată pe pârâţii SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI, AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI şi MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa:

1. să-i oblige pe pârâţi la plata drepturilor salariale ale reclamanţilor începând cu 28 aprilie 2014, conform grilei de salarizare, aplicabilă personalului încadrat în funcţii similare la Secretariatul General al Guvernului;

2. să-i oblige pe pârâţi la plata diferenţelor dintre salariile încasate efectiv şi cele datorate, actualizate cu dobânda legală şi indicele de inflaţie, începând cu 28 aprilie 2014 şi până la 10 aprilie 2017.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 17/2014.

Prin încheierea din 11 decembrie 2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a disjuns cererea formulată de reclamanţii C. şi D., fiind înregistrată sub nr. x/2017 şi cererea formulată de reclamanţii A. şi B., înregistrată sub nr. x/2017.

Prin sentinţa civilă nr. 677 din 29 ianuarie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

Prin sentinţa civilă nr. 2144 din 12 martie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor.

În dosarul nr. x/2017, Tribunalul Bihor, secţia I civilă a pronunţat sentinţa civilă nr. 657/LM/2018 din 18 septembrie 2018, prin care a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI şi MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE; a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi a respins ca prescrisă acţiunea pentru perioada anterioară datei de 29 iunie 2014; a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii C. şi D., în contradictoriu cu pârâta AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI; a obligat-o pe pârâtă să stabilească drepturile salariale cuvenite reclamanţilor începând cu 9 aprilie 2015 şi până la zi, precum şi la plata diferenţelor salariale rezultate, actualizate cu indicele de inflaţie de la data plăţii şi cu dobânda legală calculată începând cu 29 iunie 2017 şi până la data plăţii; a respins restul pretenţiilor.

În dosarul nr. x/2017, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a pronunţat sentinţa civilă nr. 3227/2018 din 15 noiembrie 2018, prin care a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru perioada cuprinsă între 28 aprilie 2014 şi 28 iunie 2014; a admis în parte cererea formulată de reclamanţii B. şi A., în contradictoriu cu pârâţii SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI, AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI şi MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE şi i-a obligat pe pârâţii SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI şi AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI să stabilească şi să plătească reclamanţilor drepturile salariale restante, începând cu 29 iunie 2014 şi până la 10 aprilie 2017, reprezentând diferenţa dintre salariile încasate efectiv şi cele datorate, actualizate cu dobânda legală şi indicele de inflaţie, începând cu 29 iunie 2014 şi până la 10 aprilie 2017.

Prin decizia civilă nr. 3/2019-A din 10 ianuarie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta-pârâtă AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI împotriva sentinţei civile nr. 657/LM/2018 din 18 septembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Bihor, secţia I civilă.

Prin decizia civilă nr. 476/A/2019 din 28 martie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a admis apelurile declarate de apelanţii-pârâţi AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI şi SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI împotriva sentinţei civile nr. 3227/2018 din 15 noiembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Cluj, pe care a modificat-o în parte, în sensul că: a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI şi a respins în tot cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii B. şi A., în contradictoriu cu pârâţii AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI, SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI şi MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE; a păstrat dispoziţia de admitere a excepţiei prescripţiei extinctive şi de respingere a restului pretenţiilor şi a înlăturat orice dispoziţie contrară acestei decizii.

Împotriva deciziei civile nr. 476/A/2019 din 28 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2017, A. şi B. a formulat cerere de revizuire, prin care a solicitat anularea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi curţi de apel, cu obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, revizuenţii au evocat dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., după care au susţinut, în esenţă, că decizia atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 3/2019-A din 10 ianuarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017.

În urma prezentării condiţiilor de admisibilitate a motivului de revizuire privind contrarietatea de hotărâri, autorii căii de retractare au susţinut că pretenţiile lor fac parte din dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Bucureşti, soluţionat definitiv în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, fiind astfel îndeplinită cerinţa identităţii de obiect şi cauză.

Cu privire la cerinţa identităţii de părţi, revizuenţii au susţinut că trebuie avut în vedere cadrul procesual de la momentul înregistrării acţiunii, iar după disjungere, calitatea tuturor reclamanţilor de angajaţi ai intimaţilor, care au solicitat aceleaşi drepturi şi sporuri salariale.

În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2019.

Intimata MINISTERULUI AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE a depus întâmpinare la 23 mai 2019, prin care a invocat excepţiile inadmisibilităţii, nulităţii şi tardivităţii cererii de revizuirii, precum şi decăderea revizuenţilor din dreptul de a completa motivele de revizuire.

Intimata AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI a depus întâmpinare la 29 mai 2019, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca nefondată.

Revizuenţii au depus răspuns la întâmpinare la 11 iunie 2019, prin care au solicitat respingerea excepţiilor invocate în cauză.

Examinând cererea de revizuire formulată în cauză, prin prisma motivului de revizuire şi a argumentelor invocate de revizuenţi, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri", iar conform art. 509 alin. (2) din acelaşi act normativ, "pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul".

Motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. are ca finalitate protejarea autorităţii de lucru judecat decurgând din hotărâri judecătoreşti rămase definitive.

Pentru incidenţa acestui motiv de revizuire este necesar ca, în dosare diferite, între care există tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, să fi fost pronunţate hotărâri definitive potrivnice, iar în al doilea dosar să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa de judecată să fi omis să se pronunţe asupra ei.

Astfel, pentru a se dispune anularea ultimei hotărâri care încalcă autoritatea de lucru judecat decurgând dintr-o hotărâre pronunţată anterior este necesară îndeplinirea cumulativă a condiţiilor anterior evocate.

Pornind de la aceste texte de lege, instanţa supremă constată că decizia civilă nr. 3/2019-A din 10 ianuarie 2019 a fost pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017, iar decizia civilă nr. 476/A/2019 din 28 martie 2019 a fost pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2017. Astfel, hotărârile pretins contradictorii au fost pronunţate în dosare diferite.

Cu privire la cerinţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză între cele două dosare, instanţa supremă constată că părţile din dosarul nr. x/2017 au fost reclamanţii C. şi D. şi pârâţii MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE, SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI şi AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI.

Pe de altă parte, părţile din dosarul nr. x/2017 au fost reclamanţii A. şi B. şi pârâţii MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE, SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI şi AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI.

Aşadar, deşi intimaţii din revizuire au figurat ca părţi în ambele dosare, revizuenţii A. şi B. au figurat ca părţi doar în dosarul nr. x/2017.

În aceste condiţii, instanţa supremă reţine că nu este îndeplinită cerinţa identităţii de părţi între dosarele în care au fost pronunţate hotărârile pretins contradictorii, întrucât revizuenţii A. şi B. nu au figurat ca părţi în dosarul nr. x/2017.

Nefiind îndeplinită cerinţa identităţii de părţi, devine inutilă verificarea celorlalte cerinţe, dat fiind că motivul de revizuire privind contrarietatea de hotărâri presupune întrunirea cumulativă a acestor cerinţe pentru a se dispune anularea ultimei hotărâri.

Prin urmare, instanţa supremă apreciază că decizia civilă nr. 476/A/2019 din 28 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2017 nu încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 3/2019-A din 10 ianuarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017.

Pentru aceste motive, constatând că nu este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 513 din acelaşi act normativ, va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 476/A/2019 din 28 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimaţii MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE, SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI şi AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 iunie 2019.