Salary discrimination litigation: optional territorial competence of plaintiff prosecutors under Art. 127 CPC and Constitutional Court Decision 290/2018

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:

Prin acţiunea civilă formulată şi înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub numărul x/2017, reclamantele A. şi B., au chemat în judecată pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj-Napoca, Ministerul Finanţelor Publice, Consiliul Naţional Pentru Combaterea Discriminării solicitând admiterea acţiunii, recunoaşterea stării de discriminare în care au fost plasate de pârâţi, în materie salarială, în raport cu magistraţii care au fost indemnizaţi beneficiind de o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 405 RON şi obligarea pârâţilor, Ministerul Finanţelor Publice în sensul de a aloca sumele necesare, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj-Napoca să plătească reclamanţilor, diferenţa dintre nivelul maxim al indemnizaţiei de încadrare pentru fiecare gradaţie vechime în funcţie, calculată prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON şi venitul efectiv plătit (prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 291,98 RON): repararea prejudiciului produs, actualizat în raport cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective, prin acţiunea pârâţilor, până la data pronunţării hotărârii şi ulterior, până la dată încetării stării de discriminare, constând în diferenţa dintre suma care nu li s-a plătit efectiv şi suma care ar fi trebuit să li se plătească, cu titlu de indemnizaţie, pentru fiecare lună, prin luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei brute lunare precum şi a cuantumului sporurilor de risc şi suprasolicitare neuropsihică, a sporului de confidenţialitate şi a sporului pentru condiţii deosebite de muncă cuvenite, în raport cu magistraţii care au beneficiat la calcularea drepturilor salariale de o valoare de referinţă sectorială de 405 RON începând cu data de 1 aprilie 2007, dată la care a rămas definitivă decizia Curţii de Apel Cluj pronunţată în dosarul x/2008; repararea prejudiciului produs, actualizat în raport cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective, prin acţiunea pârâţilor, până la data pronunţării hotărârii şi ulterior, până la data încetării stării de discriminare, constând în diferenţa dintre suma care nu li s-a plătit efectiv şi suma care ar fi trebuit să li se plătească, cu titlu de indemnizaţie, pentru fiecare lună, prin luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei brute lunare precum şi a cuantumului sporurilor de risc şi suprasolicitare neuropsihică, a sporului de confidenţialitate şi a sporului pentru condiţii deosebite de muncă - cuvenite, în raport cu magistraţii care au beneficiat la calcularea drepturilor salariale de o valoare de referinţă sectorială de 405 RON începând cu data de 1 aprilie 2007, dată de la care prin decizia Curţii de Apel Cluj pronunţată în dosarul x/2008 s-a stabilit o valoare de referinţă sectorială de 405 RON; repararea prejudiciului produs, actualizat în raport cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective, prin acţiunea pârâţilor, până la data pronunţării hotărârii şi ulterior, până la data încetării stării de discriminare, constând în diferenţa dintre suma care nu li s-a plătit efectiv şi suma care ar fi trebuit să li se plătească, cu titlu de indemnizaţie, pentru fiecare lună, prin luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei brute lunare precum şi a cuantumului sporurilor de risc şi suprasolicitare neuropsihică, a sporului de confidenţialitate şi a sporului pentru condiţii deosebite de muncă cuvenite, în raport cu magistraţii care au beneficiat la calcularea drepturilor salariale de o valoare de referinţă sectorială de 445,5 Iei începând cu data de 1 decembrie 2015, dată la care potrivit disp. art. 11 din Legea 293/2015 s-a majorat cu 10% cuantumul indemnizaţiilor personalului din justiţie; dobânzile penalizatoare pentru executarea cu întârziere a acestor obligaţii de plată, calculate până la plata efectivă a sumelor cuvenite, având în vedere şi Decizia nr. 21 din 22 iunie 2015, pronunţată în dosarul nr. x/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Prin Sentinţa civilă nr. 344/2018 din 21 februarie 2018 pronunţată de Tribunalul Alba, secţia I civilă, s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş.

În argumentarea acestei soluţii, Tribunalul Alba a reţinut, în esenţă, că în raport cu dezlegarea dată prin Decizia nr. 7 din 16 mai 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, şi având în vedere că reclamanţii sunt procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târnăveni, competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Mureş, nefiind incidente dispoziţiile art. 127 C. proc. civ.

Prin Sentinţa civilă nr. 1283 din 13 noiembrie 2018 a Tribunalului Mureş, secţia Civilă, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, s-a suspendat cauza şi s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În motivarea acestei soluţii, Tribunalul Mureş a reţinut, în esenţă, că în temeiul art. 129 alin. (1) pct. 3, 127 alin. (1) şi 132 C. proc. civ., în considerarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 290/2018 şi având în vedere că reclamanţii au calitatea de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târnăveni, împrejurare faţă de care sunt incidente dispoziţiile privind competenţa facultativă, prevăzute de art. 127 alin. (1) - (3) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Alba.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va stabili în favoarea Tribunalului Alba, competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

În speţă, Tribunalul Alba a fost învestit cu soluţionarea unei cereri având ca obiect drepturi salariale.

Conflictul negativ de competenţă a fost generat de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ.:

"Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", iar potrivit alin. (2), "în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor."

În speţă, reclamanţii au calitatea de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târnăveni, împrejurare ce atrage incidenţa dispoziţiilor art. 127 alin. (1) - (3) C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Prin Decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638/23 iulie 2018, Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., precum şi sintagma "care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza" din cuprinsul art. 127 alin. (2) din C. proc. civ. sunt neconstituţionale. De asemenea, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. sunt constituţionale în măsura în care privesc şi instanţa de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă.

Instanţa de contencios constituţional a reţinut că noţiunea de "judecător" din cuprinsul art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. îşi găseşte un sens constituţional numai în măsura în care aceasta vizează şi instanţa de judecată, astfel încât competenţa facultativă urmează a se aplica şi în ipoteza în care instanţa de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz; permiterea cumulului competenţei jurisdicţionale cu calitatea de parte în proces reprezintă un element obiectiv care conduce în mod întemeiat la îndoieli cu privire la imparţialitatea instanţei, contrar art. 21 alin. (3) şi art. 124 alin. (2) din Constituţie.

Totodată, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. sunt neconstituţionale, încălcând principiul imparţialităţii justiţiei cuprins în art. 124 alin. (2) şi, implicit, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie, prin limitarea pe care o operează prin sintagma "instanţei la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul lor".

Având în vedere Decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018 a Curţii Constituţionale şi constatând că reclamanţii au sesizat Tribunalului Alba în condiţiile art. 127 C. proc. civ., determinând astfel competenţa teritorială a în soluţionarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ. raportat la art. 135 alin. (4) din acelaşi cod, va stabili competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Tribunalului Alba, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2019.

GGC - CL