Revizuire inadmisibilă: lipsa identității de părți în hotărârile potrivnice pentru încălcarea autorității lucrului judecat

Şedinţa publică din data de 11 iunie 2019

Asupra cererii de revizuire de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 31 iulie 2018 pe rolul Tribunalului Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale sub nr. x/2018, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H. şi I. l-au chemat în judecată pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, pârâtul să fie obligat la:

- recalcularea şi plata drepturilor salariale aferente majorării de 12% începând cu 1 august 2015 şi până la 1 decembrie 2015, conform O.U.G. nr. 83/2014, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală la data plăţii efective;

- încadrarea salarială şi plata drepturilor salariale în conformitate cu O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 54/2015, respectiv acordarea majorării de 15 % aplicată la salariul majorat cu 12%, prevăzut de art. 2 alin. (6) începând cu 1 decembrie 2015 şi până la data plăţii, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală la data plăţii efective;

- majorarea salariului de bază cu 15%, conform O.U.G. nr. 9/2017 pentru personalul nedidactic din Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi, începând cu 1 ianuarie 2017, faţă de luna decembrie 2016, până la 31 decembrie 2017, actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală la data plăţii efective;

- recalcularea şi plata drepturilor salariale aferente majorării salariului de bază cu 15 % pentru complexitatea muncii, începând cu 1 aprilie 2018 faţă de luna martie 2018, conform pct. 2 la nota din Legea nr. 79/2018, care prevede că "personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei Naţionale beneficiază pentru complexitatea muncii de o majorare a salariului de bază de 15%."

În drept, reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea pe dispoziţiile O.U.G. nr. 83/2014 şi ale Legii nr. 153/2017, precum şi pe decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4426/2013.

Prin încheierea din 15 noiembrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, tribunalul, din oficiu, în baza art. 139 alin. (5) C. proc. civ., a dispus disjungerea cauzei pentru fiecare reclamant, pentru o mai bună administrare a probelor, formând dosare separate.

În urma disjungerii, pe rolul aceleiaşi instanţe a fost înregistrat dosarul nr. x/2018 privind acţiunea reclamantei B..

Prin sentinţa civilă nr. 849/2018 din 6 decembrie 2018, Tribunalul Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta B. şi l-a obligat pe pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi la recalcularea drepturilor salariale cuvenite reclamantei, aferente perioadei 1 august 2015-30 noiembrie 2015 prin aplicarea majorării de 12 % a salariului de bază, conform O.U.G. nr. 83/2014 şi la recalcularea drepturilor salariale majorate, conform O.U.G. nr. 83/2014, O.U.G. nr. 54/2015 şi O.U.G. nr. 9/2017, luând în considerare majorarea de 12% dispusă mai sus, pentru perioada 1 decembrie 2015 - 30 iunie 2017. Totodată, tribunalul l-a obligat pe pârât la plata diferenţelor de drepturi salariale dintre drepturile salariale calculate conform dispoziţiilor de mai sus şi cele efectiv încasate în perioada 1 august 2015-30 iunie 2017, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie de la data scadenţei fiecărui drept şi până la data plăţii efective şi a dobânzii legale.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apeluri atât reclamanta, cât şi pârâtul, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

Prin decizia nr. 574/2019 din 6 martie 2019, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta B. împotriva sentinţei civile nr. 849/2018 din 6 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi a admis apelul declarat de pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi împotriva aceleiaşi sentinţe, pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei decizii, reclamanta B. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., care a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă sub nr. x/2019.

Prin memoriul depus la dosar, revizuenta a solicitat anularea în tot a hotărârii atacate, respectiv a deciziei civile nr. 574/2019 din 6 martie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018 de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, cu consecinţa admiterii apelului propriu şi schimbării sentinţei primei instanţe, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată aşa cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivelor de revizuire, autoarea prezentului demers judiciar a susţinut, în esenţă, că decizia atacată este potrivnică deciziei nr. 538/2019 din 5 martie 2019, pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2018.

Prin decizia nr. 1293/2019 din 7 mai 2019, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a admis excepţia propriei necompetenţe materiale, invocată din oficiu în baza art. 510 alin. (2) teza I, raportat la art. 129 alin. (2) pct. 2 şi la art. 130 alin. (2) C. proc. civ. şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reţinând că instanţa competentă să soluţioneze cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a pronunţat prima hotărâre.

Urmare a declinării, dosarul a fost înregistrat sub acelaşi număr unic pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Analizând cererea de revizuire prin prisma motivelor invocate şi a normelor legale incidente, Înalta Curte urmează să o respingă în considerarea celor ce succed:

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) C. proc. civ., "revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul" se poate cere în cele unsprezece cazuri expres şi limitativ prevăzute de acest text.

Prin urmare, potrivit normei legale menţionate, antamarea fondului cauzei prin hotărârea a cărei revizuire se cere este o condiţie de admisibilitate a căii de atac de retractare, cu excepţia cazurilor prevăzute de alin. (2) al art. 509 C. proc. civ., respectiv a celor prevăzute la alin. (1) pct. 3, doar în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10, cazuri în care sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.

În speţă, revizuenta şi-a fondat cererea de revizuire pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă "s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere".

Or, în speţă, verificarea cererii de revizuire relevă faptul că autoarea căii de atac s-a limitat doar să indice cazul de revizuire instituit de norma legală precitată, fără să dezvolte niciun fel de susţineri circumscris acestuia, astfel că nu a putut face obiectul cenzurii Curţii de Apel Craiova, aşa cum s-a reţinut în considerentele deciziei de declinare.

Cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi care atrage competenţa instanţei supreme vizează existenţa unor "hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri."

Astfel, chiar din redactarea normei menţionate, respectiv din sintagma "hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe…" rezultă cu evidenţă condiţiile impuse pentru admisibilitatea cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile judecătoreşti în cauză să fie pronunţate în dosare diferite; să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză; în cel de-al doilea proces să nu fi fost invocată excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată.

Raţiunea reglementării acestui caz de revizuire rezidă în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, prin adoptarea de către instanţe de soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi, situaţie de natură să determine imposibilitatea executării hotărârilor ca şi consecinţă a împrejurării că fiecare dintre părţi s-ar prevala de hotărârea favorabilă sieşi. Astfel, pentru depăşirea acestei situaţii aparent insurmontabile, legiuitorul a statuat posibilitatea revizuirii ultimei hotărâri, care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat.

În speţă, se constată că prin decizia nr. 538/2019 din 5 martie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, a cărei autoritate de lucru judecat susţine revizuenta că ar fi încălcată de decizia a cărei anulare se cere, Curtea de Apel Craiova, secţia Civilă a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi împotriva sentinţei civile nr. 850/2018 din 6 decembrie 2018 a Tribunalului Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-reclamantă I..

Prin urmare, instanţa supremă impune concluzia că nu poate fi reţinută potrivnicia celor două hotărâri, cea de-a doua hotărâre pronunţată neîncălcând autoritatea de lucru judecat a primei, având în vedere neîndeplinirea în cauză a condiţiei identităţii de părţi instituite de legiuitor.

Astfel, verificarea celor două hotărâri pretins contradictorii relevă faptul că, deşi au fost date în litigii având acelaşi obiect - pretenţii decurgând din drepturi salariale - şi aceeaşi cauză (întemeiate pe aceleaşi prevederi legale), procesele au fost purtate între părţi diferite.

Astfel, în primul dosar soluţionat, nr. x/2018, apelant-pârât a fost Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi, iar intimată-reclamantă a fost I., în timp ce în dosarul nr. x/2018 au figurat ca părţi Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi şi B..

Aşa fiind, Înalta Curte, constatând că hotărârea a cărei revizuire se solicită nu se înscrie în limitele cerinţelor de admisibilitate reglementate de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., neexistând identitate de părţi, va respinge cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta B., împotriva deciziei nr. 574/2019 din 6 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii la Completul de 5 Judecători.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 iunie 2019.