Civil action ceased upon finalization of insurer’s insolvency under Law No. 85/2014

Şedinţa publică din data de 11 iunie 2019

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 16 februarie 2015 pe rolul Tribunalului Sibiu, secţia I civilă sub nr. x/2015, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G. şi H. au chemat-o în judecată pe pârâta I. S.A., solicitând obligarea acesteia la plata de despăgubiri materiale şi morale după cum urmează:

- pentru reclamanta A., mama victimei J., daune materiale în sumă de 8.000 RON, constând în cheltuieli de înmormântare, servicii funerare şi ritualuri creştineşti, precum şi daune morale în sumă de 200.000 euro;

- pentru reclamantul B., tatăl victimei, daune morale în sumă de 200.000 euro;

- pentru reclamantul C., fratele victimei, daune morale în sumă de 100.000 euro;

- pentru fiecare dintre reclamantele D. şi E., surorile victimei, daune materiale în sumă de 4.000 RON, reprezentând cheltuieli de înmormântare, servicii funerare şi ritualuri creştineşti, precum şi daune morale în sumă de 100.000 euro;

- pentru reclamanta F., sora victimei, daune materiale în sumă de 2.000 RON, reprezentând cheltuieli de înmormântare, servicii funerare şi ritualuri creştineşti, precum şi daune morale în sumă de 100.000 euro;

- pentru reclamanta G., victimă directă, daune materiale în sumă de 10.000 RON, reprezentând cheltuieli de spitalizare, tratamente medicale medicamentoase şi recuperatorii, transport şi alte cheltuieli aferente, precum şi daune morale în sumă de 400.000 euro;

- pentru reclamantul H., fiul minor la victimei K., prestaţii periodice în sumă de 500 RON lunar de la producerea riscului asigurat - 23 mai 2013 până la împlinirea vârstei de 18 ani sau de 26 ani, în cazul continuării studiilor, precum şi daune morale în sumă de 200.000 euro.

Totodată, au solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente acestor sume, calculată de la 23 mai 2013, data producerii riscului asigurat, respectiv a evenimentului rutier şi până la momentul plăţii efective, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanţii au arătat în esenţă că pretenţiile lor sunt fondate pe răspunderea contractuală şi legală a pârâtei asigurător şi sunt consecinţa producerii riscului asigurat, respectiv a accidentului rutier din 23 mai 2013 pe DN 581, pe raza comunei Costeşti, judeţul Vaslui, în care a fost implicat autoturismul cu nr. x, condus de K., în care se aflau victimele J. şi reclamanta G., în urma căruia conducătorul auto şi J. au decedat, iar reclamanta a suferit numeroase traumatisme.

Prin sentinţa civilă nr. 1919/2015 din 19 octombrie 2015, Tribunalul Sibiu, secţia I civilă a admis în parte acţiunea şi, în consecinţă, a obligat-o pe pârâta I. S.A. să plătească reclamanţilor A. şi B. despăgubiri materiale în sumă de 1.014 RON şi fiecăruia daune morale în sumă de 10.000 euro, la cursul B.N.R. din data plăţii; reclamantei G. - daune materiale în sumă de 10.000 RON şi daune morale în sumă de 20.000 euro, în echivalent în RON la cursul B.N.R. din data plăţii; fiecăruia dintre reclamanţii C., D., E. şi F. - daune morale în cuantum de 2.500 euro în echivalent în RON la cursul B.N.R. din ziua plăţii efective. A respins restul pretenţiilor formulate de reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G., a respins acţiunea formulată de reclamantul H., prin reprezentant legal G. şi a luat că reclamanţii au arătat că îşi vor valorifica dreptul la plata cheltuielilor de judecată pe calea unei cereri separate.

Împotriva sentinţei sus-menţionate, reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G., precum şi pârâta I. S.A. au declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 805/2016 din 19 mai 2016, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a respins apelurile ca nefondate.

Împotriva acestei decizii, la 25 august 2016 reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. au declarat recurs, care a fost înregistrat la Registratura Generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 29 august 2016 sub nr. x.

Prin cererea de recurs, recurenţii au invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivare, au susţinut că soluţia instanţei de apel este consecinţa aplicării greşite în cauză a dispoziţiilor art. 28 din Ordinul C.S.A. nr. 14/2011 şi ale art. 1371 alin. (1) C. civ., având în vedere că instanţa de prim control judiciar, deşi a constatat că prima instanţă a reţinut în mod eronat culpa concurentă, în proporţie de 50%, a victimelor accidentului şi a stabilit o culpă levissima a acestora, în proporţie de 10%, nu a majorat daunele acordate de instanţa de fond, proporţional cu noua culpă stabilită. Din această perspectivă, recurenţii au invocat şi motivarea contradictorie a deciziei atacate.

Subsumat cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., au mai arătat recurenţii că instanţa de apel a făcut o aplicare greşită a art. 1352 C. civ., potrivit căruia fapta victimei sau a terţului înlătură răspunderea autorului în acele situaţii în care are caracteristicile forţei majore sau a cazului fortuit, însă numai în situaţiile în care cazul fortuit este exonerator de răspundere, ignorând astfel că nu orice faptă a victimei conduce la exonerarea de răspundere sau la diminuarea răspunderii autorului faptei ilicite.

În acest sens, au arătat că instanţa de apel nu a analizat realitatea de fapt în cauză, sub aspectul factorilor tehnici, psihologici sau de mediu care au influenţat riscul de accident, ignorând împrejurarea că acceptul victimelor de a circula cu un autoturism condus de o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice nu este prevăzută ca fiind ilicită de legea civilă, penală sau contravenţională, neputându-se astfel reţine culpa acestora.

Au mai invocat recurenţii încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţia României, art. 30 C. civ. şi art. 14 din C.E.D.O. prin stabilirea daunelor morale prin raportare la statutul social şi la vârsta victimelor, precum şi la mediatizarea evenimentului rutier, pe care le-au apreciat ca fiind străine de natura pricinii. În speţă, au susţinut că în cuantificarea daunelor morale, instanţele de fond erau obligate să aibă în vedere legislaţia şi jurisprudenţa în materie.

Ultima dintre criticile formulate de recurenţi vizează pronunţarea deciziei atacate cu încălcarea dispoziţiilor art. 1381 alin. (2) şi 1525 C. civ., precum şi ale art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 13/2011.

În dezvoltarea acestei critici, au susţinut că, pentru calculul dobânzii legale, momentul punerii în întârziere este lipsit de importanţă, relevanţă având data scadenţei, care în cauză este chiar momentul producerii prejudiciului.

În considerarea celor anterior expuse, recurenţii au solicitat casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Prin rezoluţia de primire a dosarului s-a constatat că cererea de recurs formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. nu are anexate înscrisurile invocate în susţinerea căii de atac.

În aceste condiţii, prin adresa comunicată recurenţilor la 23 mai 2016 li s-a pus în vedere acestora să complinească lipsurile mai sus arătate, obligaţie căreia aceştia nu s-au conformat.

Cererea de recurs a fost comunicată la 13 octombrie 2016 intimatului-reclamant H., prin reprezentant legal G. şi la 14 octombrie 2016 intimatei-pârâte I. S.A., care la 15 noiembrie 2016 a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Întâmpinarea a fost comunicată recurenţilor la 21 noiembrie 2016, fără ca aceştia să formuleze răspuns la întâmpinare.

Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, care a fost redactat şi comunicat părţilor, cărora li s-a pus în vedere că au dreptul să depună punct de vedere la raport în termen de 10 zile de la comunicare.

Prin încheierea din 7 martie 2017, Înalta Curte, constituită în complet de filtru, a admis în principiu recursul şi a fixat termen pentru soluţionarea acestuia la 23 mai 2017, în şedinţă publică, când, constatând că prin sentinţa civilă nr. 9661 din 3 decembrie 2015, Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva L. S.A., în temeiul art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 a dispus suspendarea judecăţii recursului.

La termenul de judecată din 26 martie 2019, apreciind că nu mai subzistă temeiurile suspendării, instanţa supremă a acordat termen la 11 iunie 2019 pentru redeschiderea judecăţii, când, în considerarea argumentelor expuse în practicaua prezentei decizii, analizând textele de lege incidente, reţine că potrivit art. 75 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, "la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acţiunea judiciară sau extrajudiciară, cât şi executările silite suspendate încetează."

Aceste dispoziţii legale sunt aplicabile şi în cazul procedurii falimentului societăţilor de asigurare/reasigurare, potrivit normei de trimitere cuprinse în art. 242 din aceeaşi lege.

Prin urmare, măsura suspendării judecăţii este limitată în timp până la momentul rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, când acţiunea judiciară încetează.

Or, sentinţa civilă nr. 9661 din 3 decembrie 2015, prin care Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva L. S.A., a rămas definitivă, ca urmare a respingerii apelurilor prin decizia nr. 788A din 28 aprilie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Aşadar, dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, s-au produs efectele suspendării, de la acel moment intervine încetarea acţiunii judiciare.

Cum litigiul se află în recurs - ca formă de manifestare a acţiunii judiciare -, Înalta Curte, dând eficienţă dispoziţiilor legale sus-menţionate, urmează să decidă încetarea judecăţii recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Încetează judecata recursului declarat de recurenţii-reclamanţi A., B., C., D., E., F. şi G. împotriva deciziei civile nr. 805/2016 din 19 mai 2016, pronunţată Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 iunie 2019.