Rejection of execution contest to reduce penalty based on post-conviction legislative increase in damage threshold for aggravating circumstance
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the convicted defendant, upholding the lower courts' rejection of his execution contest and leaving the original sentence of 11 years' imprisonment in force. The dispute concerned a request to reduce the penalty based on the alleged non-application of the aggravating circumstance of "especially serious consequences," arguing that subsequent legislative increases in the monetary threshold for material damage rendered the original 59 million lei harm insufficient for this classification. The court held that the legal qualification of the offense and the specific loss amount are fixed at the time the criminal act was committed and have attained the authority of res judicata; consequently, an execution contest under Article 461(1)(d) of the Code of Criminal Procedure cannot be used to modify the legal characterization of the facts or apply retroactively favorable legislative changes that merely adjusted the financial thresholds for aggravated damage without altering the statutory penalty limits for the underlying offense. The defendant was ordered to pay 700,000 lei in judicial costs, including an advance for the appointed counsel's fee.
Legislator headnote
AI generatedart. 461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen, art. 218 alin. (1) C. pen, art. 34 lit. b) C. pen, art. 146 C. pen, art. 145 C. pen, art. 461 lit. d) C. proc. pen; Rejection of execution contest to reduce penalty based on post-conviction legislative increase in damage threshold for aggravating circumstance: Același inculpat a mai fost condamnat în baza art. 217 alin. (1) și (3) C. pen., cu referire la art. 218 alin. (1) C. pen., la 10 ani închisoare și la 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestația la executare adresată Tribunalului Brăila, întemeiată pe dispozițiile art. 461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., condamnatul B.D. a solicitat să se constate că a intervenit o cauză de micșorare a pedepsei și să se reducă pedeapsa aplicată.
Tribunalul Brăila prin sentința nr. 27 din 20 ianuarie 2004, a respins, ca nefondată, contestația respectivă reținând că prin exercitarea acestei căi extraordinare de atac care are drept scop reducerea pedepsei ca urmare a schimbării încadrării juridice, deoarece prejudiciul cauzat de el nu mai poate fi considerat „deosebit de grav”, se încalcă principiul autorității lucrului judecat.
Apelul declarat a fost respins prin decizia nr. 163 din 18 martie 2004 a Curții de Apel Galați.
Împotriva acestor soluții condamnatul a declarat recurs.
Apărătorul a solicitat admiterea recursului, deoarece a apărut o lege penală mai favorabilă întrucât prejudiciul cauzat de inculpat în valoare de 59.416.219 lei nu mai poate fi considerat că a produs o pagubă materială cu „consecințe deosebit de grave”. Față de această situație, apărătorul a menționat că a intervenit o cauză de micșorare a pedepsei și să se dispună în acest sens.
Recursul nu este fondat.
Prin sentința nr. 303 din 9 noiembrie 1999 a Tribunalului Brăila, definitivă prin respingerea apelului (decizia nr. 29 din 18 ianuarie 2000 a Curții de Apel Galați) și a recursului (decizia nr. 2997 din 27 iunie 2000 a Curții Supreme de Justiție) contestatorul B.D. a fost condamnat la 5 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen.
Același inculpat a mai fost condamnat în baza art. 217 alin. (1) și (3) C. pen., cu referire la art. 218 alin. (1) C. pen., la 10 ani închisoare și la 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus să execute pedeapsa cea mai grea sporită cu un an închisoare, deci în total 11 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
A fost obligat să plătească părții civile suma de 59.416.219 lei cu titlu de despăgubiri.
Potrivit art. 146 C. pen., în vigoare la data comiterii infracțiunii, prin „consecințe deosebit de grave” se înțelege printre altele, o pagubă materială mai mare de 50.000.000 lei cauzată unei autorități publice, vreunei organizații la care se referă art. 145 C. pen., ori altei persoane fizice sau juridice.
Cum prin fapta sa, condamnatul a produs o pagubă de peste 50.000.000 lei, încadrarea juridică a faptei a fost corectă.
Ulterior, O.U.G. nr. 207/2000 a modificat art. 146 C. pen., în sensul că prin „consecințe deosebit de grave” se înțelege o pagubă materială mai mare de 1.000.000.000 lei, iar prin Legea nr. 456/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 207/2000 cuantumul prejudiciului a fost majorat la peste 2.000.000.000 lei.
Ca atare, potrivit noii legi, paguba cauzată de recurent are o altă încadrare juridică.
Pe calea contestației la executare prevăzută de art. 461 lit. d) C. proc. pen., nu se poate modifica încadrarea juridică a faptei, întrucât aceasta are putere de lucru judecat și nici pedeapsa deoarece nu a intervenit o lege mai favorabilă pentru infracțiunea comisă de recurentul contestator (O.U.G. nr. 207/2000 nu a modificat limitele de pedeapsă ci a majorat doar cuantumul prejudiciului ce reprezintă „consecințe deosebit de grave”).
Valoarea pagubei, care determină reținerea agravantei privind producerea unor „consecințe deosebit de grave” se calculează la momentul săvârșirii faptei, iar o eventuală reapreciere a pericolului social în funcție de cuantumul prejudiciului prin raportare la alte valori nu este posibilă.
În consecință, soluțiile pronunțate de către cele două instanțe fiind legale și temeinice, recursul urmează să fie respins ca atare.
Cheltuielile efectuate de stat cu ocazia soluționării cauzei în care se include și onorariul apărătorului din oficiu ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției vor fi restituite de către recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de condamnatul B.D. împotriva deciziei nr. 163 din 18 martie 2004 a Curții de Apel Galați, ca nefondat.
Obligă pe recurent să plătească statului 700.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 iunie 2004.