Jurisdiction for appeal of tribunal decisions in civil cases valued under 200,000 RON following invalidation of the 1,000,000 RON threshold
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (ICCJ) admitted the exception of its material incompetence and declined jurisdiction, directing the appeal to the Craiova Court of Appeal, thereby leaving the Tribunal of Gorj’s appellate decision—which had partially admitted the claim to declare currency clauses abusive and order the repayment of sums paid in excess at the original exchange rate—pending further review by the competent appellate court. The dispute concerned the validity of specific currency clauses in a foreign-currency loan contract, where borrowers challenged the fairness of fluctuating exchange rates and sought to fix the CHF-ROU rate at the time of contract signing, while the financial institutions (banks) had appealed the partial success of the borrowers' claims. The decisive legal basis was the interpretation of the Romanian Code of Civil Procedure regarding the value threshold for *recurs* (supreme court appeal), specifically following Constitutional Court Decision No. 369/2017 which invalidated the threshold exclusion, and the ICCJ’s prior uniform interpretation (Decision No. 18/2018) establishing that appeals against tribunal decisions in civil cases with a value under 200,000 RON fall under the jurisdiction of the Courts of Appeal, not the Supreme Court.
Legislator headnote
AI generatedart. 494 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 95 pct. 1 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) din C. proc. civ, art. 483 din C. proc. civ; Jurisdiction for appeal of tribunal decisions in civil cases valued under 200,000 RON following invalidation of the 1,000,000 RON threshold: Legea nr. 2/2013, de punere în aplicare a noului C. proc. civ., a cuprins o dispoziţie tranzitorie, în art. XVIII alin. (2), care a mărit nivelul pragului valoric evocat mai sus, de la 500.000 RON la 1.000.000 RON.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 05 iunie 2019
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 03.07.2017 pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu, secţia Civilă, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâtele C. S.A., D. S.A. şi E., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să constate caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzelor inserate la art. 9.1 şi 9.1.3 din contractul de credit nr. x/18.04.2008 şi să dispună stabilizarea cursului de schimb franc elveţian-leu la momentul semnării contractului, curs care să fie valabil pe toată perioada de derulare a relaţiilor contractuale, urmând ca ratele să fie percepute în RON, la acel curs; denominarea în moneda naţională a plăţilor şi obligarea pârâtelor la restituirea sumelor de bani reprezentând diferenţa de curs valutar percepută în plus, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 2192/26.03.2018, Judecătoria Târgu Jiu, secţia Civilă a respins excepţia inadmisibilităţii şi a respins ca neîntemeiată acţiunea; de asemenea, a respins cererea C. S.A. de acordare a cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentinţe, A., B., C. S.A. şi E. au declarat apel.
Prin decizia nr. 531/19.11.2018, Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă a admis apelul declarat de apelanţii-reclamanţi A. şi B. şi a schimbat sentinţa apelată, în sensul că a admis în parte acţiunea şi a constatat caracterul abuziv al clauzelor inserate la art. 9.1 şi 9.1.3 din contractul de credit, a dispus ca plata ratelor creditului să fie făcută la cursul franc elveţian - leu de la data contractării creditului şi, ca o consecinţă, a dispus restituirea sumelor plătite în plus, de la data reţinerii lor până la restituirea efectivă; capătul de cerere privind denominarea a fost respins.
Împotriva deciziei din apel, C. S.A. şi E. au declarat recurs, care a fost depus la Tribunalul Gorj şi înaintat spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Astăzi, în şedinţă publică, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia necompetenţei sale materiale, asupra căreia, în temeiul art. 132, rap. la art. 494 C. proc. civ., reţine următoarele:
Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Gorj, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., în forma în vigoare la data iniţierii procesului (incidente în speţă din perspectiva art. 24 şi 27 C. proc. civ.), "(...) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (...) cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv (...)."
Legea nr. 2/2013, de punere în aplicare a noului C. proc. civ., a cuprins o dispoziţie tranzitorie, în art. XVIII alin. (2), care a mărit nivelul pragului valoric evocat mai sus, de la 500.000 RON la 1.000.000 RON.
O primă concluzie care se desprinde din cele prezentate anterior este în sensul că, în concepţia legiuitorului, noul C. proc. civ. nu a mai deschis calea extraordinară de atac a recursului împotriva hotărârilor pronunţate în cereri evaluabile în bani, în valoare de până la 1.000.000 RON.
În primă instanţă, competenţa de soluţionare a unor asemenea litigii a fost partajată între judecătorii şi tribunale, în funcţie de criteriul valoric, după cum rezultă din analiza art. 94 pct. 1 lit. k) şi a) art. 95 pct. 1 C. proc. civ. astfel, judecătoriile soluţionează, în primă instanţă, cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, iar tribunalele - pe cele a căror valoare depăşeşte acest nivel.
Hotărârile astfel pronunţate de către judecătorii au fost supuse apelului la tribunal şi, întrucât noul C. proc. civ. nu a deschis calea de atac a recursului împotriva deciziilor date de tribunal în apel, nu a fost stabilită nicio normă de competenţă care să determine instanţa căreia i-ar reveni atributul judecării recursurilor împotriva deciziilor pronunţate de tribunale în asemenea condiţii.
Calea de atac a recursului a fost recunoscută ca efect al pronunţării de către Curtea Constituţională a deciziei nr. 369/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582/20.07.2017, prin care s-a constatat că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 este neconstituţională.
Prin aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a statuat că "efect al constatării neconstituţionalităţii sintagmei "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în condiţiile prorogării de la aplicare, până la 1 ianuarie 2019, a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., este acela că, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunţate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puţin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013."
În speţă, hotărârea atacată a fost pronunţată la 19.11.2018, ulterior publicării deciziei nr. 369/2017 a Curţii Constituţionale a României în Monitorul Oficial.
Prin decizia nr. 18/01.10.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965/14.11.2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a statuat că "în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel."
De aceea, în condiţiile în care decizia atacată a fost pronunţată de Tribunalul Gorj, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Curţii de Apel Craiova, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurentele-pârâte C. S.A. şi E. împotriva deciziei nr. 531/19.11.2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 05 iunie 2019.