Constitutional challenge to civil procedure norms inadmissible for lack of direct nexus to revision motion

Asupra recursului civil de faţă, prin raportare la dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele:

Prin încheierea pronunţată la data de 17.03.2017, în Dosarul nr. x/2017, Judecătoria Vatra Dornei a admis cererea formulată de B.E.J. A. şi a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. 345/30.01.2014 a Judecătoriei Suceava, pronunţată în Dosarul nr. x/2013, definitivă prin Decizia nr. 1237/20.06.2014 a Tribunalului Suceava, pentru achitarea sumei de 4.500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, debitoare fiind B. şi C.. Instanţa a autorizat creditoarea să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu, în toate modalităţile de executare prevăzute de lege.

Prin încheierea din data de 03.04.2017 pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei, în Dosarul nr. x/2017, s-a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare formulată de petenta B. împotriva preşedintelui completului de judecată C4, judecător D.

Prin Decizia civilă nr. 137/25 iulie 2017 a Tribunalului Suceava, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, s-a admis excepţia inadmisibilităţii recursului şi s-a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentele B. şi C., prin mandatar B. împotriva încheierilor din data de 03.04.2017 şi din 17.03.2017 ale Judecătoriei Vatra Dornei.

Prin Decizia civilă nr. 76 din 7 noiembrie 2017, Tribunalul Suceava a respins, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatoarele B. şi C., prin mandatar B., împotriva Deciziei civile nr. 137/25.07.2017, în contradictoriu cu intimaţii B.N.P. E. şi BEJ A., pentru creditor BNP E.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs contestatoarea B., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei şi admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

Prin Decizia nr. 80/19 februarie 2019, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a respins, ca nefondată, excepţia nulităţii actelor de procedură efectuate de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2017 şi a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea B., prin mandatar F. împotriva Deciziei civile nr. 76 din 7 noiembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2017.

La data de 21.02.2019, pe rolul Curţii de Apel Suceava a fost înregistrată, sub nr. x/2019, cererea de revizuire formulată de B., prin mandatar F. împotriva Deciziei nr. 80/19 februarie 2019 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.

În Dosarul nr. x/2019, revizuenta, prin mandatar, a invocat, la data de 08.04.2019, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 508 alin. (4) raportat la art. 457 alin. (1) C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din 16 mai 2019, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs revizuenta B., prin mandatar F. susţinând că, în mod eronat, a fost respinsă solicitarea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a textelor legale menţionate, de vreme ce argumentele prezentate demonstrează legătura cu cauza ce se impune a fi soluţionată, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Verificând legalitatea şi temeinicia soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, prin prisma condiţiilor de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, prevăzute de art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul, având în vedere considerentele care succed:

Pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, este necesar a fi îndeplinite cumulativ următoarele condiţii, prevăzute de art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992: (a) excepţia să fie ridicată în faţa unei instanţe judecătoreşti sau de arbitraj constituţional; (b) excepţia să fie ridicată cu privire la neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare; (c) dispoziţiile ce formează obiectul excepţiei să aibă legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia; (d) excepţia să fie ridicată de una dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial ori de procuror, în cauzele la care acesta participă; (e) excepţia să nu fie invocată cu privire la dispoziţii constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

În cauză, raportat la circumstanţele cauzei, solicitarea privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a textelor de lege sus evocate, deşi îndeplineşte condiţiile menţionate la pct. a), b), d) şi e), solicitarea nu întruneşte şi exigenţa referitoare la existenţa unei legături între excepţia invocată şi soluţionarea litigiului cu care instanţa a fost învestită şi în faţa căreia a fost ridicată respectiva excepţie.

Chestiunea de drept supusă dezlegării în cadrul prezentului recurs vizează îndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ca dispoziţiile ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate să aibă legătură cu soluţionarea cauzei. Analiza îndeplinirii acestei condiţii de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate nu se realizează in abstracto ori în raport cu orice fel de tangenţă cu litigiul aflat pe rolul instanţei, ci prin prisma identificării acelor elemente care demonstrează legătura de dependenţă între dispoziţiile criticate pentru neconstituţionalitate şi soluţionarea litigiului în fond.

În ceea ce priveşte solicitarea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 508 alin. (4) raportat la art. 457 alin. (1) C. proc. civ., se constată că acestea au fost invocate în cadrul unui dosar având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire îndreptată împotriva Deciziei nr. 80/19.02.2019 a Curţii de Apel Suceava, cerere ce a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. Or, textele legale pretins a fi contrare dispoziţiilor constituţionale se referă la reglementarea căii de atac care poate fi formulată împotriva hotărârii date în contestaţie în anulare.

Aşa fiind, raportat la carul procesual cu care instanţa a fost învestită, în mod corect, prin hotărârea recurată, s-a reţinut că dispoziţiile art. 508 alin. (4) raportat la art. 457 alin. (1) C. proc. civ. nu au legătură cu soluţionarea Dosarului nr. x/2019, având ca obiect revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Prin urmare, nefiind întrunită una dintre condiţiile de admisibilitate, reglementate de art. 29, alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992, pentru sesizarea Curţii Constituţionale, şi anume legătura cu soluţionarea cauzei a dispoziţiilor legale pretins neconstituţionale, Înalta Curte reţine legalitatea şi temeinicia încheierii atacate, în ceea ce priveşte soluţia de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată în cauză, urmând ca recursul declarat de revizuenta B., prin mandatar F. a fie respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de revizuenta B., prin mandatar F. împotriva încheierii din 16 mai 2019 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 octombrie 2019.

GGC - NN