Civil appeal annulled for non-payment of judicial stamp duty; claimant's appeal against statute of limitations ruling struck as inadmissible

Asupra recursului de faţă, prin raportare la dispoziţiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia nr. 1441 A din 27 decembrie 2018, a admis apelul declarat de reclamantul A. şi apelul incident declarat de pârâta B. S.R.L. împotriva Sentinţei nr. 840 din 7 iunie 2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, pe care a schimbat-o, în parte, în sensul că a respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru capătul 1 din cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată. A respins primul capăt de cerere, ca neîntemeiat. A admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru petitele 2 şi 3 din cererea de chemare în judecată şi a dispus respingerea acestora, ca fiind prescrise. A păstrat dispoziţiile sentinţei apelate în ceea ce priveşte cheltuielile de judecată. L-a obligat pe apelantul-reclamant la plata către apelanta-pârâtă a sumei de 5.000 RON reprezentând cheltuieli de judecată parţiale în apel.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., prin prisma motivului circumscris art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

3. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a procedat, la 24 iunie 2019, după efectuarea formalităţilor de comunicare, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Completul de filtru C3, la data de 24 iunie 2019, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din cod.

Nu s-a depus punct de vedere la raport.

Prin rezoluţia din 4 septembrie 2019, s-a acordat termen la 16 octombrie 2019, în camera de consiliu, fără citare părţi, pentru soluţionarea recursului.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

Prin rezoluţia din 21 martie 2019, recurentului i s-a pus în vedere obligaţia achitării taxei judiciare de timbru de 150 RON, respectiv 100 RON taxă datorată potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi 50 RON taxă datorată conform prevederilor art. 25 alin. (2) lit. a) din acelaşi act normativ.

Se constată că deşi citat (potrivit înscrisurilor existente la dosar), sub sancţiunea anulării cererii, cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul menţionat, recurentul nu a dat curs solicitării instanţei.

Totodată, prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, comunicat, s-a menţionat că asupra recursului completul urmează a se pronunţa prioritar asupra timbrajului.

Astfel, art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 stipulează în sensul că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al articolului statuează că instanţa va pune în vedere reclamantului, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza întâi C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

În acelaşi timp, dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) fiind sancţionată, potrivit alin. (3) al art. 486 din cod, cu nulitatea.

Prin urmare, cum, în cauză, recurentul nu s-a conformat îndeplinirii obligaţiei legale de plată a taxei judiciare de timbru prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, văzând dispoziţiile art. 493 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 486 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., se va anula calea de atac pentru netimbrare.

În ceea ce priveşte solicitarea intimatei-pârâte B. S.R.L. de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată prin întâmpinarea depusă la dosar, se reţine că nu poate fi primită cererea în lipsa înscrisurilor doveditoare ale cheltuielilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 1441 A din 27 decembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimata-pârâtă B. S.R.L.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 octombrie 2019.

GGC - NN