Untimeliness of appeal against integrity evaluation report and inadmissibility of accessory intervenor's appeal due to principal's failure to appeal

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin Cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 14 decembrie 2015, reclamantul A., în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Integritate Bucureşti a contestat Raportul de evaluare înregistrat cu nr. x din 23 noiembrie 2015.

În cauză au fost formulate cereri de intervenţie accesorie, în sprijinul reclamantului A. de către SC B. SRL şi de Primăria comunei Frătăuţii Vechi, judeţul Suceava.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 68 din 26 aprilie 2016 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins ca nefondată excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocate de intimata Agenţia Naţională de Integritate; s-a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi intervenienţii SC B. SRL şi Primăria comunei Frătăuţii Vechi, judeţul Suceava; s-au respins, ca nefondate, cererile de intervenţie formulate de SC B. SRL şi Primăria comunei Frătăuţii Vechi, judeţul Suceava.

3. Cererile de recurs

3.1. Împotriva Sentinţei nr. 68 din 26 aprilie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, pe fond, admiterea contestaţiei şi anularea Raportului de evaluare cu nr. x din 23 noiembrie 2015 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.

În motivarea recursului, recurentul-reclamant invocă nelegalitatea sesizării ce a stat la baza emiterii raportului de evaluare contestat şi faptul că prima instanţă în mod greşit a apreciat că art. 75 lit. a) din Legea nr. 393/2014 este aplicabil în speţă, făcând, totodată, o interpretare eronată a dispoziţiilor art. 70 din Legea nr. 161/2003.

3.2. Împotriva aceleiaşi sentinţe a declarat recurs intervenienta SC B. SRL, prin care solicită admiterea recursului.

În motivarea recursului arată că hotărârea recurată este nelegală şi netemeinică, fiind rezultatul interpretării eronate a textelor legale incidente şi că reclamantul nu se află în situaţia de conflict de interese reglementat de art. 70 din Legea nr. 161/2003 câtă vreme decizia achiziţionării bunurilor nu i-a aparţinut, astfel că în cauză nu poate fi vorba despre un interes patrimonial.

Mai arată că nu au fost încălcate nici dispoziţiile art. 76 din Legea nr. 161/2003 şi că eventuala reţinere a conflictului de interese în sarcina reclamantului ar avea consecinţe în ceea ce o priveşte, dat fiind faptul că potrivit art. 76 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 în cazul nerespectării de către primari sau viceprimari a dispoziţiilor art. 76 alin. (1) din aceeaşi lege, actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea acestor obligaţii, sunt lovite de nulitate absolută.

4. Apărările formulate

4.1. La data de 2 noiembrie 2016 intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a depus întâmpinare la recursul formulat de reclamant, prin care solicită respingerea recursului şi menţinerea ca temeinică şi legală a hotărârii recurate.

4.2. La data de 16 noiembrie 2016 intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a depus întâmpinare la recursul formulat de intervenientă, prin care invocă excepţia nulităţii recursului formulat de intervenienta SC B. SRL, pe de o parte, pe motiv că prin cererea de recurs nu a fost invocat în mod expres motivul de casare pe care se întemeiază, iar, pe de altă parte, pe motiv că aspectele invocate de către recurentă nu se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a hotărârii recurate.

4.3. Intimata-intervenientă Primăria comunei Frătăuţii Vechi a depus întâmpinare, prin care solicită anularea raportului de evaluare contestat.

2. Soluţia instanţei de recurs

2.1. Analizând cu prioritate excepţia tardivităţii formulării cererii de recurs de către reclamantul A., astfel cum prevăd dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este tardiv formulat.

Verificând respectarea termenului de declarare a căii de atac, în raport cu obiectul cererii deduse judecăţii, se constată că potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:

"Hotărârea pronunţată în prima instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare".

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.

În cauză, în ceea ce priveşte recursul formulat de reclamantul A., se constată că sentinţa recurată a fost comunicată acestuia la data de 17 mai 2016, iar cererea de recurs a fost depusă la instanţa de fond la data de 6 iunie 2016.

Având în vedere data comunicării hotărârii recurate, rezultă că ultima zi de declarare a recursului, calculată potrivit dispoziţiilor art. 181 - 183 C. proc. civ., era data de 2 iunie 2016, ce cădea într-o zi lucrătoare.

Prin urmare, întrucât recursul a fost depus la instanţa a cărei hotărâre a atacat-o cu nerespectarea termenului pentru declararea acestei căi de atac, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte apreciază că recursul este tardiv formulat.

De asemenea, se reţine că la dosar nu a fost formulată o cerere de repunere în termen de către recurentul-reclamant, potrivit dispoziţiilor art. 186 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ. raportat la art. 248 C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge ca tardiv formulat recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei nr. 68 din 26 aprilie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

2.2. Cu privire la recursul declarat de intervenienta SC B. SRL.

Potrivit art. 67 alin. (4) din C. proc. civ., "Calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socoteşte neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunţat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond".

În faţa instanţei de fond, SC B. SRL a depus o cerere de intervenţie accesorie în interesul reclamantului A., admisă în principiu prin încheierea din 11 aprilie 2016.

Având în vedere că recursul declarat de reclamantul A. a fost respins ca tardiv formulat, respectiv fără ca cererea să fi fost cercetată în fond, Înalta Curte constată că în privinţa recursului intervenientei SC B. SRL devin aplicabile dispoziţiile art. 67 alin. (4) din Codul de procedură, calea de atac formulată de intervenientă fiind neavenită.

Prin urmare, în temeiul art. 496 din C. proc. civ. raportat la art. 67 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca neavenit recursul declarat de intervenienta SC B. SRL împotriva aceleiaşi sentinţe.

Dată fiind soluţia astfel pronunţată, instanţa de recurs apreciază că nu se mai impune a analiza excepţia nulităţii recursului intervenientei SC B. SRL, invocată de intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei nr. 68 din 26 aprilie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

Respinge recursul declarat de intervenienta SC B. SRL împotriva aceleiaşi sentinţe, ca neavenit.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 mai 2019.

GGC - CP