Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 99/2017 AI generated

Inadmissibility of cassation appeal against second-instance civil decision below statutory monetary threshold

Case Number Decizia nr. 99/2017
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

**Final Operative Outcome:** The High Court of Cassation and Justice dismissed the cassation appeal as inadmissible, leaving the Court of Appeal’s decision, which upheld the first-instance dismissal of the plaintiff’s main claim, final and binding. **Dispute and Material Facts:** The case involved a commercial dispute where an insolvent company sued its counterparty for approximately 398,376 RON in unpaid invoices and 361,725 RON in late-payment penalties, while the defendant lodged a reconvenional claim for statutory set-off. The lower courts rejected the plaintiff’s main claim as unfounded and deemed the defendant’s reconvenional claim moot, a ruling the plaintiff challenged on cassation. **Decisive Legal Basis:** The appellate court held that because the principal amount in dispute was under the 1,000,000 RON statutory threshold established for cases initiated after February 15, 2013, the second-instance decision attained finality immediately upon issuance and was not susceptible to cassation appeal under the principle of legality of judicial remedies and the New Code of Civil Procedure.

Legislator headnote

AI generated

art. 493 alin. (3) C. proc. civ, art. 194 lit. c) din C. proc. civ, art. 483 alin. (1) din C. proc. civ, art. 457 din C. proc. civ; Inadmissibility of cassation appeal against second-instance civil decision below statutory monetary threshold: , recurenta a invocat dispoziţiile art. 488 pct. 8, art. 483 şi următoarele din noul C. proc. civ., prin raportare la art. 977-985 din vechiul C. civ.

Keywords

AI generated
payment of monetary claim statutory basis commercial dispute judicial law Civil Procedure Code unpaid invoices

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă sub nr. x/2013, reclamanta S.C. A. S.R.L., în insolvenţă, a chemat în judecată pârâta S.C. B.. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 398.376,35 RON, reprezentând rest rămas neachitat din factura fiscală nr. x din 28 iulie 2011 şi la plata sumei de 361.725,72 RON, reprezentând penalităţi de 0,2% pe zi de întârziere aferente debitului principal, calculate pentru perioada 23 decembrie 2011- 21 martie 2013, precum şi obligarea pârâtei la plata penalităţilor de întârziere calculate în continuare, până la stingerea integrală şi efectivă a datoriei.

În cauză, pârâta a formulat cerere reconvenţională, prin care a solicitat să se constate intervenită compensaţia legală, iar în subsidiar să se dispună compensarea pe cale judecătorească, între suma solicitată de către reclamantă prin cererea de chemare în judecată şi suma de 375.853,29 RON, datorată pârâtei conform facturii fiscale nr. x/28.07.2011.

Prin sentinţa civilă nr. 6333 din 15 decembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a fost respinsă cererea principală formulată de reclamanta-pârâtă S.C. A. S.R.L. - prin administrator judiciar C., în contradictoriu cu pârâta-reclamantă S.C. B.., ca neîntemeiată. A fost respinsă cererea reconvenţională, astfel cum a fost precizată, formulată de pârâta-reclamantă S.C. B.. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă S.C. A. S.R.L., ca rămasă fără obiect.

Prin decizia civilă nr. 421/A din 08 martie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta-pârâtă S.C. A. S.R.L. - prin administrator judiciar C. împotriva sentinţei civile nr. 6333 din 15 decembrie 2014, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Reclamanta-pârâtă S.C. A. S.R.L. - prin lichidator judiciar C. a formulat recurs împotriva deciziei civile 421/A din 08 martie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, solicitând admiterea căii extraordinare de atac, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată Curţii de Apel Bucureşti.

În drept, recurenta a invocat dispoziţiile art. 488 pct. 8, art. 483 şi următoarele din noul C. proc. civ., prin raportare la art. 977-985 din vechiul C. civ.

A fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în sensul că decizia atacată este definitivă, nesusceptibilă a fi cenzurată în calea extraordinară de atac a recursului.

Completul de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 09 noiembrie 2016, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere cu privire la raport.

Intimata S.C. B.. a depus punct de vedere cu privire la raport, prin care a arătat că îşi însuşeşte concluziile acestuia.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Prezentul recurs este formulat împotriva deciziei civile nr. 421/A din 08 martie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 01 aprilie 2013, ulterior datei de 15 februarie 2013, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 2/2013.

Art. 98 alin. (1) şi (2) din noul C. proc. civ. stabileşte că determinarea competenţei materiale, în cazul cererilor evaluabile în bani, se face în funcţie de valoarea obiectului principal de cerere, pentru stabilirea valorii neavându-se în vedere accesoriile pretenţiei principale, precum dobânzile, penalităţile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenţei, şi nici prestaţiile periodice ajunse la scadenţă în cursul judecăţii.

Preţuirea valorii obiectului se face, potrivit art. 194 lit. c) din C. proc. civ. de către reclamant, prin cererea de chemare în judecată.

Conform prevederilor art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv.

În speţă, capătul principal al cererii de chemare în judecată este în cuantum de 398.376,35 RON, sub pragul prevăzut de dispoziţiile evocate, suma de 361.725,72 RON reprezentând penalităţi de întârziere aferente.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, aceasta neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căreia hotărârile susceptibile de recurs sunt cele date în apel, cele date potrivit legii fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

În accepţiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 din noul C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv, cu recurs, fie pentru că a expirat termenul pentru exercitarea căii de atac - care dobândesc caracter definitiv la momentul expirării termenului de exercitare a căii de atac, fie pentru că legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunţării lor.

Aşa fiind, decizia ce formează obiectul prezentei cauze are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 din C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) din noul C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. CHIŞODA PRIN LICHIDATOR JUDICIAR C. BUCUREŞTI împotriva deciziei civile nr. 421/A din 8 martie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, ca inadmisibil.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2017.