Jurisdiction for judicial staff salary interpretation appeals after abrogation of OUG 75/2008

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată sub nr. x/2008 pe rolul Tribunalului Neamţ, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN. au chemat în judecată pe pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, pentru ca, în contradictoriu cu aceştia:

1. să se constate discriminarea reclamanţilor cauzată de prevederile O.G. nr. 3/12.01.2006 aprobată prin Legea nr. 323/2006 şi ale O.G. nr. 10/31.01.2007 privind creşterile salariale ce s-au acordat pentru anii 2006 şi 2007 personalului bugetar şi persoanelor ce ocupă funcţii de demnitate publică, în raport de prevederile O.U.G. nr. 27/2006 astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 45/2007 şi art. 2 lit. e) pct. (i) şi ale art. 27 din O.G. nr. 137/2000, republicată;

2. să se dispună anularea situaţiei creată prin discriminare, prin acordarea unei despăgubiri echivalentă cu sumele reprezentând indexările ce s-au acordat prin actele normative invocate mai sus, ce se cuveneau, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, respectiv:

- de 5% începând cu 01.02.2006 faţă de nivelul din luna ianuarie 2006;

- de 6% începând cu 01.09.2006 faţă de nivelul din luna august 2006;

- de 5% începând cu 01.01.2007 faţă de nivelul din luna decembrie 2006;

- de 2% începând cu 01.04.2007 faţă de nivelul din luna martie 2007;

- de 11% începând cu 01.10.2007 faţă de nivelul din luna septembrie 2007;

3. să fie obligaţi pârâţii ca, începând cu data introducerii acţiunii să plătească indemnizaţiile majorate conform procentelor arătate mai sus;

4. să fie obligaţi pârâţii să efectueze menţiunile corespunzătoare privitoare la acordarea acestor majorări în carnetele de muncă;

5. să fie obligat pârâtul Ministerul Economiei şi Finanţelor să asigure sumele necesare acestor drepturi.

Prin sentinţa civilă nr. 177 din 03.12.2008 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II -a civilă, Cauze Minori, Familie, Conflicte de Muncă s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi a fost admisă excepţia autorităţii de lucru judecat pentru perioada 1 ianuarie 2007- 1.10.2007 pentru reclamanţii LL., NN. şi MM., respingând acţiunea formulată de aceştia pe această excepţie.

De asemenea, prin aceeaşi sentinţă a fost admisă, în parte, acţiunea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK. şi obligă pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism; Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ, să plătească celorlalţi reclamanţi pentru perioada lucrată, despăgubiri reprezentând indexările salariale după cum urmează:

- 5 % începând cu 1.01.2007 faţă de nivelul din luna decembrie 2006;

- 2 % începând cu 1.04.2007 faţă de nivelul din luna martie 2007;

- 11% începând cu 1.10.2007 faţă de nivelul din luna septembrie 2007, sume ce vor fi reactualizate cu indicele de inflaţie de la data scadenţei la momentul plăţii efective.

Au fost obligaţi pârâţii să facă cuvenitele menţiuni privind aceste drepturi în carnetele de muncă.

A fost respinsă ca nefondată cererea tuturor reclamanţilor pentru perioada 1.02.2006- 1.01.2007.

A fost obligat chematul în garanţie Ministerul Economiei şi Finanţelor să asigure sumele necesare efectuării plăţii acestor drepturi.

Împotriva sentinţei civile nr. 177 din 3 decembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II -a civilă, Cauze Minori, Familie, Conflicte de Muncă, pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ în numele şi pentru Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia Naţională Anticorupţie au declarat recurs.

Prin decizia nr. 327 din 30.03.2009 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II -a civilă, Cauze Minori, Familie, Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale a respins ca tardiv formulat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău şi s-au respins ca nefondate recursurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ în numele şi pentru Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia Naţională Anticorupţie. S-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

La data de 27.10.2016 pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă a fost înregistrată, sub nr. x/2008, cererea formulată de reclamanţii A., B., K., N., Q., R., S., X., Y., EE., HH., JJ. şi L. prin care s-a solicitat lămurirea înţelesului, întinderii şi aplicarea titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 177/03.12.2008 pronunţată de Curtea de Apel Bacău Bacău, secţia a II -a civilă, Cauze Minori, Familie, Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale în dosarul x/2008 al Curţii de Apel Bacău, adică de admitere a contestaţiei, în sensul că tranşele de indexare prevăzute de O.G. nr. 10/2007 sunt incluse şi rămân păstrate în indemnizaţia brută lunară de încadrare, fiind datorate lună de lună.

S-a precizat că drepturile reprezentând creşterile salariale cu 5 %, cu 2 % şi cu 11 % le-au fost recunoscute doar până la 9 noiembrie 2009.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 2811 din C. proc. civ., având în vedere că titlul a cărui lămurire se cere a fost pronunţat sub imperiul vechiul C. proc. civ.

La data de 09.12.2016, în cadrul aceluiaşi dosar au formulat aceeaşi cerere şi reclamanţii JJ., HH. şi L..

Pârâţii, prin întâmpinările depuse la dosarul cauzei, au invocat: excepţia tardivităţii faţă de dispoziţiile art. 401 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei de interes având în vedere că titlul a fost executat în totalitate şi respingerea contestaţiei ca neîntemeiată având în vedere că acordarea indexărilor salariale prevăzute de O.G. nr. 10/2007 şi pentru viitor constituie o chestiune de fond, care nu se poate analiza pe calea contestaţiei la titlu.

S-a invocat de asemenea incidenţa Deciziei în interesul legii 25/14 noiembrie 2011.

Prin încheierea din 22 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2008, s-au respins excepţia tardivităţii contestaţiei la titlu şi excepţia lipsei de interes, precum şi cererile de lămurire a dispozitivului sentinţei civile nr. 177 din 3 decembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II -a civilă, Cauze Minori, Familie, Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale.

Pentru a pronunţa această încheiere, Curtea de Apel Bacău a apreciat că, în ciuda denumirii cererii, ţinând cont de motivarea şi temeiul în drept, a fost învestită cu două cereri conform art. 2811 C. proc. civ., situaţie în care a constatat că o asemenea cerere nu poate fi tardivă, în condiţiile în care legiuitorul nu a prevăzut în mod expres în art. 2811 C. proc. civ. şi următoarele din secţiunea a VI a Cap. IV din Titlul III C. proc. civ. vreun termen de formulare a unei asemenea cereri. De asemenea, nici prevederile art. 399 C. proc. civ. nu exclud posibilitatea cererii întemeiate pe dispoziţiile art. 2811 C. proc. civ., ci, din contră, dau creditorului şi o altă cale care însă este supusă unui termen (art. 401 alin. (1)1 C. proc. civ.).

În ce priveşte excepţia lipsei de interes, de asemenea, Curtea de Apel Bacău a respins-o ca nefondată, în condiţiile în care reclamanţii au invocat cele statuate în Decizia nr. 23/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Pe fondul cererilor de lămurire a sentinţei civile nr. 177 din 3 decembrie 2008 a Curţii de Apel Bacău, Curtea le-a apreciat ca nefondate, apreciind că nu s-ar dispune lămurirea unui dispozitiv al unei hotărâri emise în anul 2008 în sensul unor evenimente determinate (nu determinabile) în timp şi care nu erau în mod obiectiv cunoscute judecătorului care a pronunţat hotărârea a cărei lămurire se cere.

Întrucât prin sentinţă "s-a dat mai puţin decât s-a cerut" (reclamanţii solicitând în acţiune despăgubiri şi pentru viitor), dar nu s-a formulat recurs în care să critice acest aspect, Curtea a respins cererile de lămurire dispozitiv.

Împotriva încheierii din 22.03.2017, petenţii A., B., K., N., Q., R., S., X., Y., EE., HH., JJ. şi L. au declarat recurs.

La termenul din 25 mai 2017, în şedinţă publică, Înalta Curte a invocat excepţia necompetenţei materiale, asupra căreia reţine următoarele:

La 20.06.2008 a intrat în vigoare O.U.G. nr. 75/2008, care la art. I prevedea că cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi potrivit O.G. nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi din cadrul altor unităţi din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, cu modificările ulterioare, sunt soluţionate, în primă instanţă, de curţile de apel, iar recursul împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel se judecă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit art. II din O.U.G. nr. 75/2008, "(1) dispoziţiile art. I se aplică şi proceselor în curs de judecată, având ca obiect soluţionarea cererilor privind acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justiţiei, începute sub legea anterioară.

(2) Cauzele prevăzute la alin. (1) aflate în curs de judecată în fond la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă vor fi trimise de îndată spre soluţionare curţilor de apel, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.

(3) Recursurile împotriva hotărârilor pronunţate cu privire la cererile prevăzute la alin. (1) aflate pe rolul curţilor de apel la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se trimit de îndată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac."

Înalta Curte constată însă că dispoziţiile art. I şi art. II din O.U.G. nr. 75/2008 au fost declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 104/20.01.2009 a Curţii Constituţionale a României, iar ulterior, abrogate, prin articolul unic pct. 1 şi 2 din Legea nr. 76/2009.

Prin urmare, o dată cu abrogarea dispoziţiilor legale sus-menţionate, s-a revenit la competenţele anterioare edictării acestora, astfel că, potrivit art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ. 1865, aplicabil în speţă (în conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 76/2012), competenţa de soluţionare în primă instanţă a conflictelor de muncă aparţine tribunalului, iar conform art. 3 pct. 3 C. proc. civ., recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate în soluţionarea conflictelor de muncă sunt de competenţa curţii de apel.

Potrivit art. 2811 corob. cu art. 2813 C. proc. civ., hotărârea prin care s-a soluţionat cererea de lămurire cu privire înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce se execută, competenţa aparţinând aceleiaşi instanţe care soluţionează şi recursul împotriva hotărârii pronunţate iniţial, respectiv curţii de apel în cazul de faţă.

Aşa fiind, curţii de apel îi revine competenţa soluţionării recursului declarat, motiv pentru care, având în vedere considerentele mai sus înfăţişate, Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău, căreia i se va trimite dosarul pentru judecarea recursului declarat în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea cauzei şi în consecinţă:

Declină în favoarea Curţii de Apel Bacău competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenţii A., N., S., Q., B., L., EE., K., X., R., HH., Y. şi JJ. împotriva încheierii din Camera de consiliu pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă la data de 2 martie 2017.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 mai 2017.