Nullity of cassation appeal for failure to articulate statutory grounds of illegality challenging procedural suspension of proceedings

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 05.08.2014, contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare împotriva încheierii de şedinţă din data de 19.06.2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, în dosarul nr. x/2014.

Prin încheierea de şedinţă de la termenul din 17.10.2014, tribunalul a dispus suspendarea judecăţii în baza dispoziţiilor art. 411 pct. 2 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 1472 din 04.12.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă s-a constatat perimată contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 19.06.2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, în dosarul nr. x/2014; onorariul avocatului în cuantum de 200 RON rămâne în sarcina statului.

Împotriva acestei ultime decizii a declarat recurs reclamantul A..

Pe parcursul soluţionării recursului, la termenul din 7 martie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie, prin încheierea din data de 7 martie 2016, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea jucării cererii de recurs formulate de recurentul reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1472 din 04.12.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, faţă de lipsa nejustificată a părţilor la strigarea pricinii.

Împotriva încheierii de suspendare din data de 07.03.2016, reclamantul a formulat recurs la data de 21 martie 2016, care a fost înaintat spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Recurentul susţine că nu s-a prezentat la proces din motive medicale şi solicită repunerea dosarului pe rol, fără a invoca vreun motiv din cele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul este admisibil în raport de decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 2/2017, prin care s-a statuat admisibilitatea exercitării căii extraordinare de atac a recursului împotriva încheierilor prin care a fost întrerupt cursul judecăţii, pronunţate de instanţele de apel, în situaţia în care apelul este ultima cale de atac.

De asemenea, prin raportul întocmit în cauză s-a reţinut că susţinerile recurentului nu pot face obiectul controlului judiciar în recurs, neîncadrându-se în motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 29 martie 2017 s-a dispus comunicarea raportului către părţi potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Recurentul a depus note de şedinţă, arătând că lasă la aprecierea instanţei soluţia care se va pronunţa în cauză, deoarece nu are cunoştinţe juridice şi este o persoană cu dizabilităţi, care posedă certificat de handicap şi nu are posibilităţi financiare pentru a angaja un avocat.

Analizând recursul, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

De asemenea, art. 489 alin. (2) din acelaşi Cod prevede expres sancţiunea nulităţii pentru recursul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă se aduc critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi se arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 menţionat mai sus.

Aceasta întrucât recursul nu este o cale de atac devolutivă, astfel că autorul acestuia trebuie să îşi exprime nemulţumirea în tiparele fixate de lege.

În speţă, Înalta Curte constată că, prin declaraţia de recurs, recurentul nu a indicat niciunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., precum şi că susţinerile pe care le-a invocat nu pot fi circumscrise niciunuia dintre acestea.

Astfel, examinarea declaraţiei de recurs relevă nemulţumirea recurentului faţă de soluţia pronunţată de curtea de apel, fără a indica de ce este nelegală soluţia de suspendare a judecăţii recursului pronunţată de instanţă.

Cum susţinerea formulată de recurent se rezumă doar la o singură afirmaţie potrivit căreia nu s-a prezentat la proces din motive medicale, instanţa supremă impune concluzia că recurentul nu a formulat niciun motiv de nelegalitate care să poată fi încadrat în cele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte, dând eficienţă prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), coroborate cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul art. 493 alin. (5) din acelaşi cod va constata nulitatea cererii de recurs formulată de reclamantul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea cererii de recurs formulată de reclamantul A. împotriva încheierii din 7 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 mai 2017.