Shareholder withdrawal indemnity: prohibition of awarding litigation costs in proceedings for completion of a judicial decision under Art. 2813(2) CPC

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 25.01.2011, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâţii B. şi S.C. C. S.R.L., solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se stabilească retragerea sa din societatea comercială mai sus menţionată, precum şi stabilirea drepturilor care i se cuvin pentru părţile sale sociale, urmând ca pârâţii să fie obligaţi la plata acestora.

Prin cererea reconvenţională pârâţii au solicitat ca în temeiul art. 222 lit. d) din Legea nr. 31/1990 să se dispună prin sentinţa ce se va pronunţa, excluderea reclamantei din societate.

Prin sentinţa nr. 1767 din 16 noiembrie 2011, Tribunalul Comercial Argeş a admis cererea formulată de reclamantă, aşa cum a fost majorată câtimea pretenţiilor, a luat act că reclamanta s-a retras din calitatea de asociat la societatea pârâtă, fiind obligaţi pârâţii să plătească reclamantei suma de 742.099 RON, cu titlu de drepturi ce i se cuvin în urma retragerii din societatea pârâtă.

A fost respinsă cererea reconvenţională a pârâţilor ca neîntemeiată şi obligaţi aceştia să plătească reclamantei suma de 12.437 RON, cheltuieli de judecată după compensare.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal au declarat apel pârâţii B. şi S.C. C. S.R.L..

Prin decizia civilă nr. 75 din 5 octombrie 2012, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a admis apelul şi a schimbat în parte sentinţa comercială nr. 1767 din 16 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Comercial Argeş în dosarul nr. x/2011, în sensul că au fost obligaţi apelanţii-pârâţi să plătească intimatei-reclamante suma de 261.207,5 RON, reprezentând drepturi ce i se cuvin ca urmare a retragerii din societate.

A fost menţinută în rest sentinţa.

Intimata-reclamantă a fost obligată să plătească apelanţilor-pârâţi 1/2 din cheltuielile de judecată în apel, respectiv 2.879 RON.

Împotriva deciziei civile nr. 75/5 octombrie 2012, precum şi a încheierii din 29 iunie 2012, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, au declarat recurs în termen legal, reclamanta şi pârâţii.

Prin decizia nr. 3802 din 7 noiembrie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile declarate de reclamantă şi pârâţi, a casat decizia recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe. A fost respins recursul declarat de reclamantă împotriva încheierii din 29 iunie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

În rejudecare, prin decizia nr. 834/A-C/27 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2011, a fost admis apelul declarat de pârâţii B. şi S.C. C. S.R.L. Corbeni şi schimbată în parte sentinţa nr. 1767/16 noiembrie 2011 a Tribunalului Comercial Argeş, în sensul că a fost obligată apelanta-pârâtă S.C. C. S.R.L. Corbeni să plătească intimatei-reclamante A. suma de 115.034,64 RON, reprezentând drepturi ce i se cuvin ca urmare a retragerii din societate, fiind menţinută în rest sentinţa atacată. Prin aceeaşi decizie s-a luat act că se vor solicita pe cale separată cheltuielile de judecată.

Prin cererea înregistrată la data de 24 decembrie 2015, petenta S.C. C. S.R.L. a solicitat lămurirea dispozitivului deciziei nr. 834/A-C din 27 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, motivat de faptul că dispozitivul deciziei sus menţionate trebuie lămurit în sensul că doar suma de 5.872,45 RON trebuie plătită reclamantei, având în vedere că suma de 79.662,19 RON reprezentând popriri prin executări judecătoreşti şi 29.500 RON contravaloare autoturism D. au fost deja încasate de aceasta, astfel că trebuie precizat care este în prezent întinderea dreptului ce i se cuvine reclamantei, altfel va fi parţial o plată dublă a sumelor deja încasate de A..

Prin decizia nr. 1/A- C. civ. din 8 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de petenta S.C. C. S.R.L., privind lămurirea dispozitivului deciziei nr. 834/A-C din 27 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2011.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurenta S.C. C. S.R.L.

Prin decizia civilă nr. 561 din 29 martie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a fost respins, ca nefondat, recursul declarant de recurenta C. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1/A- C. civ. din 8 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

La data de 13 aprilie 2017, petenta A. a formulat cerere de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 561 din 29 martie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

În motivare, a arătat că a încheiat un contract de asistenţă juridică cu un avocat pentru redactarea întâmpinării, în cuprinsul căreia a solicitat şi cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 RON, ce au fost dovedite conform ordinului de plată anexat.

Cu toate că recursul a fost respins, petenta arată că nu i s-au acordat cheltuielile de judecată solicitate şi dovedite.

Examinând cererea formulată, Înalta Curte constată că cererea nu este întemeiată, urmând a o respinge, pentru considerentele ce succed:

Potrivit art. 2812 C. proc. civ., "dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii".

Omisiunea instanţei de a se pronunţa cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată se circumscrie cazurilor reglementate de textul legal anterior citat.

Astfel, art. 274 alin. (1) C. proc. civ. instituie regula conform căreia "partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată".

În speţă, prin întâmpinarea depusă la dosar, petenta A. a solicitat obligarea intimatei C. S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată, depunând un ordin de plată în acest sens, în sumă de 1.000 RON, extras de cont şi împuternicirea avocaţială.

Prin decizia al cărei dispozitiv se solicită a fi completat, s-a respins, ca nefondat, recursul declarant de recurenta C. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1/A- C. civ. din 8 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, decizie prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de petenta S.C. C. S.R.L., privind lămurirea dispozitivului deciziei nr. 834/A-C din 27 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Deşi recurenta C. S.R.L. este partea căzută în pretenţii, cererea petentei A. nu este întemeiată întrucât, potrivit art. 2813 alin. (2) C. proc. civ. "părţile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de îndreptarea, lămurirea, sau completarea hotărârii".

Or, faţă de dispoziţiile exprese şi imperative ale acestui text legal, este de reţinut că legiuitorul a avut în vedere că ipotezele legate de îndreptarea, lămurirea sau completarea unei hotărâri, sunt imputabile instanţei ce a pronunţat hotărârea şi nu părţilor, motiv pentru care părţile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor în cererile ce vizează ipotezele sus arătate.

În baza aceloraşi considerente şi a dispoziţiilor art. 2813 C. proc. civ. incidente în cauză (faţă de obiectul dedus judecăţii), în condiţiile în care părţile, în cererile având ca obiect îndreptarea, lămurirea sau completarea hotărârii, nu pot fi obligate la plata cheltuielilor de judecată, este neîntemeiată cererea intimatei privind plata cheltuielilor de judecată, motiv pentru care această cerere urmează a fi respinsă.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge cererea petentei A. privind completarea dispozitivului deciziei nr. 561 din 29 martie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea formulată de petenta A. privind completarea dispozitivului deciziei nr. 561 din 29 martie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 mai 2017.