Suspension of loan recovery proceedings due to interdependence with pending corporate exclusion litigation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the cassation appeal filed by the associate-creditor, ruling that the Court of Appeal correctly upheld the suspension of the proceedings from first instance; consequently, the appeal against the first-instance judgment remains suspended pending the final resolution of a related separate case. The dispute concerned a commercial loan action where an associate sought the restitution of sums lent to a limited liability company she administrated, which the appellate court suspended because the resolution of this claim depended on an ongoing litigation regarding the same party's exclusion from the company and the validity of the underlying financial records, establishing a clear interdependence of claims. The Court relied on Article 413(1) point 1 of the Code of Civil Procedure, finding that the procedural suspension was legally justified as the existence of the right to restitution hinged on the outcome of the other pending judgment, and determined that the error in applying procedural norms was properly categorized under Article 488(1) point 5 rather than point 8, validating the lower court's decision to prevent contradictory rulings.
Legislator headnote
AI generatedart. 453 alin. (2) C. proc. civ, art. 19 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008, art. 21 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008, art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 25 alin. (1) lit. b) din O.u.G. nr. 80/2013; Suspension of loan recovery proceedings due to interdependence with pending corporate exclusion litigation: Autoarea căii de atac a indicat în memoriul de recurs motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere atunci când a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 29 aprilie 2014 pe rolul Tribunalului Specializat Mureş sub nr. x/2014, reclamanta A. a chemat-o în judecată pe pârâta S.C. B. S.R.L., solicitând restituirea sumei de 377.175,17 RON, împrumutată în calitate de asociat al pârâtei.
Pârâta a formulat cerere reconvenţională, prin care a solicitat constatarea nulităţii absolute a contractelor de împrumut evocate de reclamanta-pârâtă prin acţiunea introductivă, cu excepţia contractului nr. x din 05 iulie 2010 şi a contractelor de împrumut nr. x/2012, precum şi modificarea corespunzătoare a evidenţelor contabile.
Prin sentinţa civilă nr. 81 din 26 iunie 2015, Tribunalul Specializat Mureş a hotărât următoarele:
"I. Admite în parte acţiunea judiciară evaluabilă în bani promovată de reclamanta asociat d-na A., cu domiciliul declarat în jud. Ilfov, dar cu domiciliul procesual ales în mun. Bucureşti, Intrarea Costache Negri nr. 4, sector 5 - persoana însărcinată cu primirea corespondenţei judiciare fiind d-na C., în contradictoriu cu pârâta Societatea "B." S.R.L., cu sediul profesional declarat în com. Daneş, sat Seleuş, str. x, nr. 299/A, hala, jud. Mureş reprezentată judiciar sub auspiciile dispoziţiunilor art. 58 alin. (1) teza II C. proc. civ. (2010) de curator litis - d-na avocat definitiv D., cu sediul profesional declarat în mun. Tg. Mureş, judeţul Mureş, dar şi statutar de asociatul dl. E., cu domiciliul indicat în jud. Ilfov, cu domiciliul procesual ales în mun. Sighişoara, str. x, nr. 33/A, jud. Mureş - persoana însărcinată cu primirea corespondenţei judiciare fiind dl. avocat F. şi, drept consecinţă:
Dispune de către societatea pârâtă împrumutată "B." S.R.L. Seleuş restituirea sumei totale de 366.233,67 RON în beneficiul reclamantei împrumutător d-na A., în temeiul contractului de linie de credit nr. 01/05.07.2010 în sumă de 288.252,5o RON, dar şi a următoarelor convenţii: contractului de împrumut nr. x/08.07.2011 în sumă de 2.200,oo RON, contractului de împrumut nr. x/01.08.2011 în sumă de 3.000,oo RON, contractului de împrumut nr. x/02.09.2011 în sumă de 3.000,oo RON, contractului de împrumut nr. x/21.09.2011 în sumă de 1.500,oo RON, contractului de împrumut nr. x/29.09.2011 în sumă de 1.500,oo RON, contractului de împrumut nr. x/10.10.2011 în sumă de 1.300,oo RON, contractului de împrumut nr. x/21.12.2011 în sumă de 1.500,oo RON, contractului de împrumut nr. x/28.12.2011 în sumă de 1.200,oo RON, contractului de împrumut nr. x/13.02.2012 în sumă de 15.000,oo RON, contractului de împrumut nr. x/25.02.2012 în sumă de 1.500,oo RON, contractului de împrumut nr. x/06.03.2012 în sumă de 243,8o RON, contractului de împrumut nr. x/07.03.2012 în sumă de 200,oo RON, contractului de împrumut nr. x/13.03.2012 în sumă de 1.500,oo RON, contractului de împrumut nr. x/24.03.2012 în sumă de 2.000,oo RON, contractului de împrumut nr. x/14.08.2012 în sumă de 1.000,oo RON, contractului de împrumut nr. x/01.09.2012 în sumă de 6.200,oo RON, contractului de împrumut nr. x/18.09.2012 în sumă de 4.200,oo RON, contractului de împrumut nr. x/24.10.2012 în sumă de 1.300,oo RON, contractului de împrumut nr. x/27.11.2012 în sumă de 3.900,oo RON, contractului de împrumut nr. x/23.01.2013 în sumă de 2.500,oo RON, contractului de împrumut nr. x/14.02.2013 în sumă de 1.500,oo RON, contractului de împrumut nr. x/06.03.2013 în sumă de 500,oo RON, contractului de împrumut nr. x/11.03.2013 în sumă de 500,oo RON, contractului de împrumut nr. x/22.03.2013 în sumă de 5.200,oo RON, contractului de împrumut nr. x/02.04.2013 în sumă de 1.200,oo RON, contractului de împrumut nr. x/25.04.2013 în sumă de 1.537,37 RON, contractului de împrumut nr. x/15.05.2013 în sumă de doar 2.100,oo RON, contractului de împrumut nr. x/16.05.2013 în sumă de 2.000,oo RON, contractului de împrumut nr. x/30.05.2013 în sumă de 1.000,oo RON, contractului de împrumut nr. x/10.06.2013 în sumă de 2.000,oo RON, contractului de împrumut nr. x/20.06.2013 în sumă de 1.500,oo RON, contractului de împrumut nr. x/28.06.2013 în sumă de 1.500,oo RON, contractului de împrumut nr. x/19.07.2013 în sumă de 1.500,oo RON şi contractului de împrumut nr. x/23.07.2013 în sumă de 1.200,oo RON.
II. Admite în parte acţiunea reconvenţională promovată de reclamanta reconvenţional Societatea "B." S.R.L., cu sediul profesional declarat în com. Daneş, sat Seleuş, str. x, nr. 299/A, hala, jud. Mureş reprezentată statutar de asociatul dl. E., cu domiciliul indicat în jud. Ilfov, cu domiciliul procesual ales în mun. Sighişoara, str. x, nr. 33/A, jud. Mureş - persoana însărcinată cu primirea corespondenţei judiciare fiind dl. avocat F., în contradictoriu cu pârâta reconvenţional d-na A., cu domiciliul declarat în jud. Ilfov, dar cu domiciliul procesual ales în mun. Bucureşti, Intrarea Costache Negri, nr. 4, sector 5 - persoana însărcinată cu primirea corespondenţei judiciare fiind d-na C. şi drept consecinţă:
În temeiul dispoziţiunilor art. 1236 alin. (2) şi ale art. 1238 alin. (2) ipoteza I C. civ. (2009) constată nulitatea absolută a contractului de împrumut nr. x/06.03.2013 încheiat între reclamanta pârât reconvenţional d-na A. şi pârâta reclamant reconvenţional Societatea "B." S.R.L. Seleuş.
III. În temeiul dispoziţiunilor art. 453 alin. (2) C. proc. civ. (2010) admite în parte cererea judiciară accesorie promovată de pârâta reclamant reconvenţional Societatea "B." S.R.L. Seleuş, în contradictoriu cu reclamanta pârât reconvenţional d-na A. şi, drept consecinţă:
Obligă reclamanta pârât reconvenţional să restituie pârâtei reclamant reconvenţional suma totală de 1.524,94 RON reprezentând speze judiciare avansate şi dovedite în măsura primirii pretenţiilor acesteia (14,79%), respectiv de 800,23 RON sub titlu de taxă judiciară de timbru, de 147,90 RON sub titlu de onorariu al avocatului ales şi de 576,81 RON sub titlu de remuneraţie cuvenită d-lui expert ec. G..
IV. 1. În temeiul dispoziţiunilor art. 19 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008, suma de 54,71 RON reprezentând taxă judiciară de timbru avansată de stat în măsura pretenţiilor nerecunoscute reclamantei, rămâne în sarcina statului.
2. În temeiul dispoziţiunilor art. 18 teza finală din O.U.G. nr. 80/2008, obligă pârâta Societatea "B." S.R.L. Seleuş să restituie către stat suma de 3.633,67 RON reprezentând taxa judiciară de timbru avansată de stat în măsura pretenţiilor recunoscute reclamantei.
Această dispoziţie constituie titlu executoriu în temeiul dispoziţiunilor art. 21 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008.
Dispune ex officio comunicarea acestui titlu executoriu autorităţii fiscale competente."
Împotriva sentinţei sus-menţionate au declarat apel atât reclamanta-pârâtă A., cât şi pârâta-reclamantă S.C. B. S.R.L., ambele criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin încheierea din 11 aprilie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a admis cererea formulată de apelanta-pârâtă S.C. B. S.R.L. şi a suspendat judecata cauzei până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2014 al Tribunalului Specializat Mureş.
Împotriva acestei încheieri, reclamanta-pârâtă A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Subsumat cazului de casare menţionat, recurenta a susţinut că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din acelaşi Cod, invocat ca temei de drept de către instanţa de apel pentru suspendarea judecăţii cauzei.
În introducere, autoarea a expus parcursul procesual al cauzelor ce formează obiectul dosarelor nr. x/1014 şi nr. y/2014
În acest sens, a arătat că prima cerere, dedusă judecăţii la 29 aprilie 2014, a fost cea pe care a promovat-o în calitate de reclamantă şi care a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Mureş sub nr. x/2014. A mai arătat că obiectul acestei acţiuni îl constituie pretenţii, respectiv suma de 288.252.50 RON, reprezentând echivalentul în RON al 70.000 euro, pe care în calitate de asociat a acordat-o pârâtei S.C. B. S.R.L., potrivit contractului de creditare nr. 01 din 05 iulie 2010.
Ulterior, la 01 iulie 2014 coasociatul său H. a promovat pe rolul aceleiaşi instanţe o acţiune având acelaşi obiect, solicitând obligarea societăţii pârâte la restituirea împrumutului în sumă de 70.000 euro, pe care i l-a acordat în calitate de asociat. Această cerere a fost înregistrată sub nr. x/2014 şi a fost admisă în parte prin sentinţa nr. 20 din 23 februarie 2015, pârâta S.C. B. S.R.L. fiind obligată în favoarea reclamantului la plata sumei de 306.952,50 RON.
A mai susţinut recurenta că această soluţie a rămas definitivă prin respingerea apelului, fiind şi pusă în executare, astfel că suspendarea judecăţii în dosarul nr. x/2014 este de natură să o prejudicieze grav prin aceea că nu va mai avea posibilitatea să-şi recupereze suma împrumutată.
În continuare, a menţionat că litigiul ce formează obiectul dosarului nr. x/2014, până la a cărui soluţionare definitivă a fost suspendată judecata dosarului nr. x/2014, a fost promovat tot de reclamantul H. împotriva sa şi a pârâtei S.C. B. S.R.L.
Obiectul acestei pricini, a arătat recurenta, are ca obiect excluderea sa din societate şi angajarea răspunderii sale în calitate de administrator.
Faţă de cele anterior expuse a susţinut că cele două litigii nu au nicio legătură şi că în mod eronat instanţa de apel a dispus suspendarea judecăţii căii ordinare de atac pe care a exercitat-o împotriva hotărârii primei instanţe, în condiţiile în care restituirea împrumutului acordat societăţii pârâte, în calitate de asociat, nu depinde de vreun drept care ar face obiectul judecăţii în dosarul nr. x/2014.
Astfel, a subliniat că dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. au fost greşit aplicate, în contextul în care textul legal permite instanţei să suspende judecata unei cauze doar atunci când soluţionarea acesteia depinde în tot sau în parte de existenţa sau inexistenţa unui drept ce face obiectul altei judecăţi.
Or, recurenta a apreciat că în speţă nu se regăseşte niciuna dintre premisele evocate, care să justifice soluţia instanţei de apel în sensul suspendării judecăţii cauzei.
În sprijinul acestei concluzii, autoarea a menţionat şi respingerea excepţiei conexităţii invocată în ambele dosare amintite, motivarea judecătorilor vizând chiar "lipsa legăturii dintre cele două pricini".
În finalul memoriului de recurs, recurenta a reiterat că este prejudiciată prin suspendarea judecării cauzei, având în vedere că asociatul H. a început executarea silită asupra tuturor bunurilor societăţii, în vederea recuperării creditului pe care l-a acordat societăţii, în valoare de 70.000 euro, similar celui a cărui recuperare o solicită.
În acest sens, a precizat că în dosarul execuţional nr. x/2015 al B.E.J. I. la 30 martie 2016 au fost scoase la licitaţie terenurile societăţii, iar bunurile mobile se află în posesia lui H..
În considerarea celor expuse, recurenta a solicitat admiterea recursului, desfiinţarea încheierii din 11 aprilie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2014 şi repunerea cauzei pe rol.
Prin rezoluţia de primire s-a constatat că cererea de recurs nu are ataşate exemplar pentru comunicare, înscrisurile invocate în susţinere, împuternicirea avocaţială a J., a cărei ştampilă o poartă şi dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 20 RON, datorată conform dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. b) din O.u.G. nr. 80/2013.
La 01 noiembrie 2016, recurenta a fost citată cu menţiunea complinirii lipsurilor mai sus arătate, astfel cum atestă dovada de înmânare aflată la dosar, iar aceasta s-a conformat, transmiţând la dosar la 04 noiembrie 2016 înscrisurle menţionate - dosar.
Cererea de recurs a fost comunicată la 25 noiembrie 2016 intimatei-pârâte, care la 29 decembrie 2016 a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului.
Întâmpinarea a fost comunicată recurentei la 10 ianuarie 2017, conform procesului-verbal de înmânare aflat la dosar, iar aceasta nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Prin încheierea din 28 martie 2017 raportul a fost comunicat părţilor, punându-li-se în vedere în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ. că pot depune puncte de vedere la concluziile acestuia, fără însă ca vreuna dintre ele să uzeze de acest drept.
Analizând recursul, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, reţine următoarele:
Autoarea căii de atac a indicat în memoriul de recurs motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere atunci când a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.
În memoriul depus la dosar, recurenta a invocat greşita aplicare în speţă a dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., având în vedere neîndeplinirea în speţă a condiţiilor statuate de norma legală.
Potrivit normei legale, instanţa poate suspenda judecata atunci când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi
Faţă de dezvoltarea criticilor privind greşita aplicare a unei norme de drept procesual, respectiv a prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., instanţa supremă impune concluzia că aceste critici nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care se referă la încălcarea sau aplicarea greşită a unor norme de drept material, dar că ele pot fi subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Prin urmare prezentul recurs va fi analizat din perspectiva ultimului caz de casare menţionat, care statuează admisibilitatea recursului îndreptat împotriva unei hotărâri prin care instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.
Recursul în speţă este îndreptat împotriva incheierii din 11 aprilie 2016, pronunţată Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2014, prin care a fost suspendată judecata apelului declarat împotriva sentinţa civilă nr. 81 din 26 iunie 2015 a Tribunalului Specializat Mureş până la până la soluţionarea definitivă a cauzei care formează obiectul dosarului nr. x/2014 a aceluiaşi tribunal.
Suspendarea reprezintă un incident procedural survenit în cursul desfăşurării judecăţii şi are ca efect sistarea temporară a procedurii de judecată ca urmare a apariţiei unor împrejurări voite de părţi sau independente de voinţa lor.
Recurenta a invocat greşita aplicare a prevederilor art. 413 alin. (1) pct. l C. proc. civ., conform cărora instanţa poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existenţa sau inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi.
În esenţă, autoarea a susţinut că soluţionarea cauzei deduse judecăţii Curţii de Apel Târgu-Mureş nu depinde de tranşarea litigiului aflat pe rolul Tribunalului Specializat Mureş.
Prevederile legale evocate reglementează un caz de suspendare facultativă a judecăţii, permiţând instanţei să aprecieze cu privire la necesitatea întreruperii vremelnice a cursului judecăţii.
După cum a evocat şi Curtea Constituţională în decizia nr. 29 din 27 ianuarie 2004, suspendarea cauzei într-o astfel de ipoteză este de natură să preîntâmpine situaţiile în care instanţele judecătoreşti ar pronunţa hotărâri contradictorii, cu efecte nedorite asupra stabilităţii raporturilor juridice existente între părţi.
Analiza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. relevă condiţiile impuse de legiuitor pentru încuviinţarea măsurii suspendării facultative, respectiv existenţa a două litigii aflate pe rol, iar dezlegarea unui litigiu să depindă în tot sau în parte de existenţa sau inexistenţa unui drept ce constituie obiectul celui de-al doilea şi care, o dată stabilit prin hotărâre definitivă, poate fi invocat cu puterea lucrului judecat în orice alt proces, potrivit art. 431 alin. (2) C. proc. civ.
Aşadar, este necesar ca problema de a cărei dezlegare depinde soluţia din proces să facă obiectul unei alte judecăţi în curs de derulare, pe rolul unei instanţe judecătoreşti, cerinţă care nu este îndeplinită dacă acea procedură este ea însăşi suspendată.
Pentru suspendarea judecăţii în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., reglementare identică cu cea cuprinsă în art. 244 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. de la 1865, este necesar a se demonstra că soluţionarea pricinii depinde de dreptul ce face obiectul unei alte judecăţi, deci că se află într-un raport de interdependenţă.
În speţă, litigiul în care s-a cerut suspendarea judecăţii are ca obiect cererea principală înregistrată la 29 aprilie 2014 pe rolul Tribunalului Specializat Mureş sub nr. x/2014, prin care reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L., a solicitat restituirea sumei de 377.175,17 RON, împrumutată în calitate de asociat al pârâtei.
De asemenea, are ca obiect şi cererea reconvenţională, prin care pârâta a solicitat constatarea nulităţii absolute a contractelor de împrumut evocate de reclamanta-pârâtă prin acţiunea introductivă, cu excepţia contractului nr. x din 05 iulie 2010 şi a contractelor de împrumut nr. x/2012, precum şi modificarea corespunzătoare a evidenţelor sale contabile.
Obiectul dosarului nr. x/2014 înregistrat la 7 iulie 2014 pe rolul Tribunalului Specializat Mureş, precizat la 29 septembrie 2014 şi completat la 4 februarie 2015, rezidă în cererea reclamantului H., prin care acesta a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele B. S.R.L. şi A., excluderea asociatei-administrator A. din societatea B. S.R.L., în temeiul art. 222 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 224 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, "pentru frauda comisă de asociatul-administrator în dauna societăţii", invocând şi art. 1928 C. civ.
De asemenea, subsidiar admiterii capătului de cerere evocat anterior, reclamantul a solicitat, în temeiul art. 223 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, ca instanţa să dispună asupra structurii capitalului social, respectiv, în sensul transmiterii către acesta a celor 32 de părţi sociale deţinute de pârâta A. şi obligarea acesteia, în baza art. 1665 alin. (1) C. civ., la restituirea în patrimoniul societăţii pârâte a imobilului situat în com. Daneş, sat Seleuş, nr. 458, jud. Mureş, cu valoare de inventar în sumă de 117.788,40 RON, arătând că preţul menţionat în contractul de vânzare-cumpărare este fictiv şi nu a fost niciodată plătit. A mai cerut obligarea pârâtei la restituirea către societatea pârâtă a tuturor sumelor folosite de aceasta în interes personal fără drept din contul societăţii, estimate provizoriu la 10.000,00 RON, ce urmează a fi determinate printr-o expertiză financiar-contabilă, la restituirea sumei de 15.000,00 Euro în echivalentul în RON la data plăţii, reprezentând 50% din patrimoniul societăţii, aşa cum rezultă din art. 4 din contractul de cesiune de părţi sociale încheiat la 30 iunie 2010 între asociata pârâtă A., K., L., H. şi M., cu chelituieli de judecată.
Totodată, reclamantul a solicitat instanţei să anuleze bilanţurile contabile ale societăţii pârâte aferente anilor 2011- 2013, pentru a fi fost depuse de pârâta administrator A. prin asumarea răspunderii personale, fără aprobarea A.G.A., în dauna sa şi a societăţii pârâte, prin stabilirea în mod ilegal a contului de profit şi pierderi, partajarea discreţionară a patrimoniul societăţii şi, pe cale de consecinţă, obligarea pârâtei A. la plata tuturor taxelor ce vor fi stabilite ca fiind datorate pentru rectificarea legală a bilanţurilor contabile ale societăţii.
Examinarea petitelor din dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Specializat Mureş, prin care reclamantul H. a solicitat excluderea pârâtei A. din societatea B. S.R.L. pentru fraudarea intereselor acesteia, precum şi obligarea pârâtei la plata sumelor reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat, relevă că dreptul reclamantei A. la restituirea de către aceeaşi societate a creditelor pe care aceasta i le-a acordat în calitate de administrator, ce face obiectul dosarului nr. x/2014 al aceleiaşi instanţe, să atârne de soluţia ce se va da în primul dosar menţionat, în contextul în care dreptul acesteia la restituirea creditelor depinde de constatarea caracterului real sau fictiv al acestor contracte, iar acest aspect face obiectul dosarului nr. x/2014, în raport cu care s-a dispus suspendarea judecăţii. Astfel, analiza capetelor de cerere cu care instanţele au fost învestite în cele două dosare relevă interdependenţa acestora, contrar susţinerilor recurentei, instanţa de apel subliniind în mod judicios acest aspect.
Este de remarcat, totodată, că recurenta A. însăşi, parte în ambele litigii a invocat, în temeiul art. 139 C. proc. civ., prin întâmpinarea depusă la 3 noiembrie 2014 în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Specializat Mureş, excepţia conexităţii, solicitând conexarea acestuia la dosarul nr. x/2014 al aceleiaşi instanţe, susţinând că legătura între cele două litigii este indubitabilă, în contextul în care ambele vizează neînţelegeri între părţile asociaţi în cadrul aceleiaşi societăţi, S.C. B. S.R.L.
Legătura intrinsecă dintre cele două dosare rezultă şi din împrejurarea că pârâta A. a formulat cerere reconvenţională, prin care a solicitat excluderea din societatea B. S.R.L. a pârâtului reconvenţional H. şi obligarea societăţii la plata contravalorii lipsei de folosinţă a imobilului din comuna Daneş, sat Seleuş, nr. 458, judeţul Mureş, începând cu luna decembrie 2012.
De asemenea, instanţa supremă reţine că în mod corect curtea de apel a apreciat că respingerea cererii de conexare prin încheierea din 4 mai 2015, pronunţată în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Specializat Mureş, nu are relevanţă în ceea ce priveşte suspendarea judecăţii în baza art. 413 alin. (1) C. proc. civ.. Fundamentul acestei concluzii rezultă chiar din motivarea încheierii evocate, în care s-a reţinut expres că între cele două dosare există o strânsă legătură, constând în faptul că cele două litigii se poartă între aceleaşi părţi, iar obiectul şi cauza vizează reglementarea unor raporturi între societate şi asociaţi ori între asociaţi, astfel că, din această perspectivă, ar fi îndeplinite condiţiile pentru conexarea lor, iar argumentul care a determinat respingerea excepţiei conexităţii a vizat exclusiv buna administrare a justiţiei.
Având în vedere cele reţinute mai sus, Înalta Curte constată că încheierea atacată este legală, că instanţa de apel a făcut în mod corect aplicarea dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., că motivul invocat de recurentă, calificat ca subsumat dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., nu se verifică, astfel încât, în temeiul art. 493 alin. (6) şi al art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta-pârâtă A. împotriva încheierii din 11 aprilie 2016, pronunţată Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2014.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 mai 2017.