Appeal against rejection of revision nullified for failure to state legal grounds; lower court's dismissal upheld.

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 329 din 16 septembrie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul Bacău, secţia I civilă a declinat în favoarea Curţii de Apel Bacău competenţa de soluţionare cererii de revizuire a deciziei civile nr. 758 din 17 decembrie 2015, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2010, cerere formulată în baza art. 322 pct. 7 C. proc. civ. de revizuentul A. în contradictoriu cu intimata B. - prin procurator C..

Pentru a decide în acest sens, tribunalul a avut în vedere că revizuirea a fost fondată pe contrarietatea dintre deciziile civile nr. 758/2015 din 17 decembrie 2015 şi nr. 270 din 3 martie 1995, ambele pronunţate de Tribunalul Bacău, secţia I civilă, împrejurare faţă de care a reţinut incidenţa şi a făcut aplicarea prevederilor art. 323 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 7 din acelaşi Cod se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice.

Urmare a declinării, calea de atac de retractare a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă sub acelaşi număr de dosar.

Prin decizia civilă nr. 148 din 06 martie 2017, curtea de apel a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale a intimaţilor D. şi E. şi inadmisibilităţii căii extraordinare de atac, ambele invocate de intimaţi şi a respins ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuientul A. împotriva deciziei civile nr. 758/2015 din 17 decembrie 2015 a Tribunalului Bacău, secţia I civilă.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a reţinut că în speţă nu este îndeplinită cerinţa triplei identităţi, în condiţiile în care litigiile finalizate prin hotărârile pretins potrivnice au obiecte diferite.

Pentru a-şi fundamenta această concluzie, instanţa a notat că prin decizia a cărei revizuire s-a soliciat, Tribunalul Bacău a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 6224 din 11 noiembrie 2014, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. x/2010. A admis recursul declarat de recurenta-pârâtă B. împotriva aceleiaşi sentinţe, pe care a modificat-o în parte, în sensul că a respins acţiunea principală, în ceea ce priveşte constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. x/1990 pentru suprafaţa de 1.000 m.p. teren, a dispus grăniţuirea proprietăţilor limitrofe aparţinând pârâţilor, pe aliniamentul 3-21-20-19-18-17-16-8, conform schiţei anexă la expertiza topo F., anexa 1, dosarul de fond, a obligat reclamantul la plata sumei de 360 RON în favoarea pârâtei, cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanţă şi a păstrat restul dispoziţiilor sentinţei atacate. Totodată, l-a obligat pe recurentul-reclamant la plata sumei de 885 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea recurentei-pârâte.

De asemenea, instanţa de revizuire a reţinut că prin decizia civilă nr. 270/1995 din 3 martie 1995, a cărei autoritate de lucru judecat s-a pretins a fi încălcată, Tribunalul Bacău a admis apelul formulat de apelanta-reclamantă G. împotriva sentinţei civile nr. 1831 din 2 februarie 1993, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. x/1991, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi D. şi E. şi a respins apelul apelanţilor- intimaţi-pârâţi împotriva aceleiaşi sentinţe. Consecinţă a admiterii apelului declarat de reclamantă, tribunalul a schimbat în parte sentinţa apelată, referitor la anularea certificatului de moştenitor, valoarea bunului în indiviziune, loturile valorice cuvenite părţilor, atribuirea fiind dispusă, după cum urmează:

A constatat nule menţiunile cuprinse în certificatul de moştenitor nr. x/1991, emis de Notariatul de Stat Judeţean Bacău privind includerea în masa succesorală rămasă după defunctul H. a terenului situat în comuna Letea Veche, judeţul Bacău a cotei indivize de 1/2 dintr-o casă cu etaj şi o casă cu două camere edificate pe acest teren; a constatat că din masa succesorală face parte doar cota de 31,5 % din casa cu etaj situată în comuna Letea Veche, o cotă de 31,5 %, revenind intimatei-apelante D. - cotă de bun comun şi cota de 37 % se cuvine apelantei-reclamante; a constatat că valoarea imobilului anterior descris este în sumă de 12.597.289 RON, a atribuit apelantei-reclamante G. imobilul compus din 5 încăperi, structurat pe parter şi pe un etaj, situat în comuna Letea Veche şi a obligat-o pe apelantă să achite intimaţilor D. şi E. drepturi succesorale în sumă de 3.968.145,5 RON, iar intimatei D. suma de 3.968.146,5 RON, cote de bun comun; a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate şi i-a obligat pe apelanţii-intimaţi-pârâţi D. şi E. să plătească apelantei-intimate-reclamante G. suma de 35.625 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Faţă de dispozitivele celor două hotărâri pretins potrivnice, curtea a conschis că cele două litigii au avut obiecte diferite, având în vedere că în dosarul nr. x/2010, acţiunea principală a avut ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. x/19.10.1990, iar cererea reconvenţională constatarea nulităţii absolute parţiale a contractului de vânzare-cumpărare nr. x/16.01.1998 şi grăniţuire, în timp ce în dosarul nr. x/1995 obiectul acţiunii l-a constituit anularea certificatului de moştenitor nr. x/04.07.1991 şi ieşirea din indiviziune.

Pentru considerentele anterior arătate, curtea a respins cererea de revizuire ca nefondată.

Împotriva acestei decizii, revizuentul A. a declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, fără să indice şi să subsumeze criticile dezvoltate vreunuia dintre motivele de recurs statuate de prevederile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.

Cauza a fost înregistrată la 11 aprilie 2017 sub acelaşi număr unic de dosar pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

În motivare, autorul a susţinut că, în realitate, cele două litigii au acelaşi obiect, respectiv stabilirea dreptului de proprietate asupra aceloraşi bunuri.

În continuare a detaliat evoluţia dreptului de proprietate asupra fiecărui bun, teren în suprafaţă de 1.000m.p., casă de paiantă din 2 camere şi casă compusă din 5 încăperi, parter şi etaj şi grajd (şură), toate situate în comuna Letea Veche, judeţul Bacău, invocând actele depuse la dosar.

Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 316, cu aplicarea art. 298, raportat la art. 137 C. proc. civ., văzând dispoziţiile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., a luat în examinare cu prioritate excepţia nulităţii recursului, pe care urmează să o admită, în considerarea celor ce succed:

Recurentul a prezentat în mod amplu situaţia de fapt şi a reiterat motivele prezentate în cererea de revizuire, însă nu a formulat nicio critică asupra raţionamentului logico-juridic pe care instanţa de revizuire şi-a fundamentat soluţia pronunţată, care să poată fi încadrată în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Însă, simpla reiterare a situaţiei de fapt în cauză şi prezentarea din nou a argumentelor expuse în faţa instanţelor în litigiul finalizat prin decizia a cărei revizuire a solicitat-o nu răspund exigenţelor cerute de art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., care impun invocarea unor critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar modul de redactare a cererii de recurs nu îngăduie determinarea limitelor sesizării Înaltei Curţi, învestite cu verificarea legalităţii hotărârii instanţei de revizuire.

Prin reluarea susţinerilor deja cenzurate de instanţa de revizuire, recurentul tinde să obţină o nouă verificare a celor afirmate prin calea de atac de retractare, cu toate că legea recunoaşte doar dublul grad de jurisdicţie şi căile extraordinare de atac, iar nu şi al treilea grad devolutiv.

În speţă, se constată că autorul a formulat majoritar critici referitoare la temeinicia deciziei civile nr. 758/2015 din 17 decembrie 2015 a Tribunalului Bacău, a cărei revizuire a cerut-o, iar nu împotriva deciziei atacate în prezentul recurs, prin care a fost soluţionată chiar cererea de revizuire.

De altfel, atât prin memoriul de revizuire, aşa cum corect a reţinut şi Curtea de Apel Bacău, cât şi prin cel depus în prezentul recurs, revizuentul susţine că Tribunalul Bacău, pronunţând decizia civilă nr. 758/2015, ar fi stabilit eronat situaţia de fapt. Or, aceste aspecte nu pot constitui obiectul "revizuirii întemeiate pe contrarietatea de hotărâri" şi cu atât mai puţin obiectul recursului, având în vedere că pentru ambele căi extraordinare de atac legiuitorul a instituit expres şi limitativ cazurile pentru care pot fi promovate.

Astfel, motivele de recurs trebuie să vizeze exclusiv obiectul căii de atac, care în speţă constă în decizia instanţei de revizuire.

Or, aşa cum s-a arătat în precedent, autorul a criticat preponderent decizia tribunalului a cărei revizuire a cerut-o, iar nu hotărârea prin care a fost soluţionată revizuirea şi împotriva căreia a promovat recursul de faţă.

Dispoziţiile art. 304 C. proc. civ. statuează că recursul se declară împotriva unor hotărâri judecătoreşti, a căror modificare sau casare se poate obţine pentru anumite motive de nelegalitate expres prevăzute.

Prin urmare, motivele de recurs trebuie să vizeze critica hotărârii judecătoreşti recurate, iar nu doar reiterarea susţinerilor părţilor de la judecata în instanţa de prim control judiciar devolutiv.

Aceasta, deoarece recursul este reglementat drept o cale de atac extraordinară, care priveşte analiza măsurii în care criticile aduse de recurent, prin motivele de recurs, hotărârii instanţei anterioare se încadrează sau nu în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

În speţă, susţinerile recurentului prezentate de acesta drept motive de recurs nu conţin critici, în sens propriu, împotriva deciziei recurate, din moment ce nu sunt altceva decât afirmaţiile aceleiaşi părţi făcute în faţa instanţei de revizuire, dar care şi-au primit deja o rezolvare prin hotărârea atacată.

Referitor la critica formulată de revizuent cu privire la nesesizarea de către instanţa de revizuire a identităţi de obiect între cele două litigii soluţionate prin deciziile pretins contradictorii, în condiţiile în care, în opinia sa, acestea au avut acelaşi obiect, respectiv terenul în suprafaţă de 1.000 m.p., casa din paiantă cu 2 camere, casa compusă din 5 încăperi, parter şi etaj, şi grajdul (şura), toate situate în comuna Letea Veche, judeţul Bacău, instanţa supremă impune concluzia că autorul confundă obiectul litigiului cu obiectul pretenţiei deduse judecăţii, de aceea nici această susţinere nu poate fi considerată o reală critică a deciziei de recurs.

Este de remarcat că, potrivit art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., motivarea recursului constă nu doar în indicarea motivelor de nelegalitate la care se referă art. 304 C. proc. civ., ci şi în dezvoltarea lor, care constituie motivarea în concret a recursului, adecvată căii de atac, având în vedere că motivele de nelegalitate sunt prevăzute sub aspect general în art. 304 menţionat.

Prin urmare, nulitatea recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârşire, ci şi în cazul motivării necorespunzătoare, care de asemenea nu constituie o motivare în sensul procedural al recursului. O astfel de situaţie intervine şi în cauza de faţă, din moment ce, aşa cum s-a arătat, susţinerile recurentului nu vizează decizia atacată, ci doar temeinicia afirmată a cererii de revizuire, deşi recursul nu are caracter devolutiv.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează a constata nul recursul în conformitate cu art. 312 alin. (1), raportat la art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurentul-revizuent A. împotriva deciziei civile nr. 148 din 06 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 mai 2017.