Inadmissibility of cassation appeal against final decision rejecting reconsideration of procedural annulment

Asupra recursului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 22 septembrie 2015, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2015, reclamantul A., în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L., a solicitat acordarea unor "drepturi băneşti".

Prin încheierea din 20.11.2015, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în temeiul art. 200 alin. (4) C. proc. civ.

La data de 18.12.2015, reclamantul A. a formulat cerere de reexaminare, solicitând instanţei să revină asupra măsurii anulării acţiunii dispusă prin încheierea din data de 20.11.2015

Prin încheierea din 12.01.2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins ca neîntemeiată cererea de reexaminare formulată de reclamantul A..

Împotriva acestei încheieri, reclamantul A. a declarat recurs, care a fost respins ca inadmisibil prin decizia civilă nr. 2287 din 9 mai 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Această decizie a fost atacată cu recurs de către reclamantul A., cererea de recurs fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 12 septembrie 2016.

Autorul căii de atac nu a indicat în memoriul de recurs nicio critică ce ar putea fi circumscrisă cazurilor de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 8 martie 2017 a fost încuviinţat, în unanimitate, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi s-a dispus comunicarea acestuia părţilor, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor de comunicare, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 24 martie 2017, recurentul depunând la data de 5 aprilie 2017, punct de vedere la raport susţinând admisibilitatea în principiu a recursului formulat în cauză.

Analizând decizia atacată în raport de criticile formulate şi temeiurile de drept invocate, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul A., pentru următoarele considerente:

Cererea de recurs formulată de reclamantul A. are ca obiect decizia civilă nr. 2287 din 9 mai 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin care s-a respins ca inadmisibil recursul declarat împotriva încheierii din 12.01.2016 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de reexaminare formulată de reclamant.

Analizând admisibilitatea recursului, Înalta Curte constată că împotriva încheierii pronunţate în temeiul art. 200 alin. (4) C. proc. civ., în procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată, se poate formula numai cerere de reexaminare, conform art. 200 alin. (5) din acelaşi cod.

În speţă, cererea de reexaminare formulată de reclamant a fost respinsă prin încheierea din 12.01.2016, aceasta fiind definitivă, conform art. 200 alin. (7) C. proc. civ.

Din această perspectivă, se constată că recursul împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de reexaminare a fost respins ca inadmisibil de Curtea de Apel Bucureşti, prin decizia civilă nr. 2287 din 9 mai 2016, astfel că, decizia atacată nu mai poate face obiectul unui nou recurs.

Se reţine că, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, fiind soluţionată de curtea de apel în cadrul judecării unui recurs declarat împotriva unei hotărâri care era definitivă, astfel că, nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.

Potrivit art. 97 alin. (1) C. proc. civ. "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege ".

Conform art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive, orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs".

Conform art. 457 C. proc. civ. care reglementează legalitatea căii de atac, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Astfel, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 2287 din 9 mai 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 2287 din 9 mai 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 mai 2017.