Inadmissibility of cassation appeal against definitive first-instance dismissal of annulment action for arbitral award

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin acţiunea în anulare înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă la data de 06 ianuarie 2016, sub nr. x/2016, petenta S.C. A. S.R.L., a solicitat, în contradictoriu cu intimata S.C. B. S.R.L., desfiinţarea şi anularea încheierii Tribunalului Arbitral - Curtea de Arbitraj Comercial şi International de pe lângă C. civ..I.R., din data de 21 decembrie 2015, prin care au fost respinse cele trei excepţii invocate de petentă, precum şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 108 din 30 martie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a fost respinsă acţiunea în anulare formulată de S.C. A. S.R.L. ca inadmisibilă, petenta fiind obligată la plata sumei de 9.722,81 RON către intimată, reprezentând cheltuieli de judecată.

Petenta S.C. A. S.R.L. a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 108 din 30 martie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, solicitând admiterea căii extraordinare de atac în sensul reducerii cuantumului cheltuielilor de judecată acordate de instanţa de fond.

În cuprinsul motivelor de recurs, recurenta a arătat că instanţa de fond a acordat cheltuieli de judecată vădit disproporţionate cu valoarea şi complexitatea cauzei, dar şi cu activităţile desfăşurate de avocat.

Recurenta a invocat că, potrivit dispoziţiilor art. 451 alin. (2) noul C. proc. civ., instanţa, chiar şi din oficiu, poate reduce motivat cheltuielile de judecată, reprezentând onorariu de avocat, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea dosarului, ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând cont şi de circumstanţele cauzei.

Cheltuielile de judecată acordate de instanţa de fond, în cuantum de 9.722,81 RON, sunt neconforme cu prevederile art. 451 alin. (2) din noul C. proc. civ.

Deşi în răspunsul la întâmpinare formulat de petentă şi aflat la dosarul cauzei, la pag. 2 pct. 4 alin. (1) şi (2), aceasta a arătat că instanţa de judecată urmează să cenzureze cheltuielile de judecată, instanţa de fond, în soluţionarea cauzei nu a luat în considerare cele arătate în acest înscris, nici dispoziţiile legale mai sus enunţate.

Arată recurenta, în continuare, că litigiul a fost soluţionat la un singur termen de judecată, respectiv la data de 30 martie 2016, că intimata, prin apărător a depus întâmpinare având cinci pagini şi că a fost reprezentată în instanţa de un alt avocat decât cele care a redactat întâmpinarea.

În drept, a fost invocat art. 451 alin. (2) din noul C. proc. civ.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat instanţei să dispună respingerea recursului ca nefodat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

Recurenta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat admiterea recursului.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Completul de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 21 septembrie 2016, comunicarea acestuia părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere cu privire la raport.

Intimata-reclamantă S.C. B. S.RL. a depus punct de vedere prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

Prin încheierea din camera de filtru din data de 9 noiembrie 2016, Instanţa a fixat termen de judecată la data de 25 ianuarie 2017, în vederea discutării excepţiei inadmisibilităţii recursului.

Înalta Curte, raportat la dispoziţiile art. 248 alin. (1) din noul C. proc. civ., se va pronunţa mai întâi asupra excepţiei inadmisibilităţii reursului, pe care o va admite, motivat de următoarele considerente:

Prezentul recurs este formulat împotriva sentinţei civile nr. 108 din data de 30 martie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, aceasta neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căreia hotărârile susceptibile de recurs sunt cele date în apel, cele date potrivit legii fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

În accepţiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 din noul C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv, cu recurs, fie pentru că a expirat termenul pentru exercitarea căii de atac - care dobândesc caracter definitiv la momentul expirării termenului de exercitare a căii de atac, fie pentru că legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunţării lor.

Dispoziţiile art. 613 alin. (4), coroborat cu art. 613 alin. (3) din noul C. proc. civ. prevăd că numai hotărârea prin care curtea de apel a admis acţiunea în anulare şi a anulat hotărârea arbitrală este supusă recursului.

În cauză, se constată că prin sentinţa civilă nr. 108 din data de 30 martie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a fost admisă exceţia inadmisibilităţii şi a fost respinsă ca inadmisibilă acţiunea în anulare formulată de petenta S.C. A. S.R.L., împotriva acesteia neputând fi exercitată nicio cale de atac.

Aşa fiind, decizia ce formează obiectul prezentei cauze are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 din C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) din noul C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."

În consecinţă, în raport de raţiunile înfăţişate, Înalta Curte, cu aplicarea dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 108 din 30 martie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, ca inadmisibil.

În temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ. va obliga recurenta-pârâtă S.C. A. S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată către intimata-reclamantă S.C. B. S.RL., reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 108 din 30 martie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, ca inadmisibil.

Obligă recurenta-pârâtă S.C. A. S.R.L. la plata sumei de 5.426,4 RON, către intimata-reclamantă S.C. B. S.RL., cu titlu de cheltuieli de judecată - onorariu de avocat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2017.