Negative competence conflict between appellate panels after judicial suspension of court leadership decisions reallocating labor case jurisdiction

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 11 februarie 2019 pe rolul Tribunalului Prahova, sub număr de dosar x/2019, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H. şi I. au chemat în judecată pe pârâta S.C. J. S.A., solicitând instanţei, prin hotărârea pe care o va pronunţa să constate dreptul reclamanţilor de a beneficia de grupa I de muncă în procent de 100% pentru perioadele: A. - 25.10.1985 - 13.09.1989 şi 04.10.1990 - 01.04.2001; B. - 17.09.1990 - 20.09.1997; C. - perioadele 01.12.1986 - 01.05.1997; 16.08.1997 - 18.10.1997 şi 20.10.1997 - 01.04.2001; D. - 13.11.1990 - 01.04.2001; E. - 22.02.1988 - 01.05.1997; 16.08.1997 - 20.09.1997; F. - perioadele 20.09.1989 - 27.09.1989; 05.10.1990 - 01.05.1997; 16.08.1997 - 08.10.1997; 18.03.1998 - 01.04.2001; G. - 01.11.1985-01.10.1997; H. - 18.05.1984 - 05.03.1985; 16.10.1986 - 01.04.2001; I. - 17.06.1983 - 03.06.1985; 01.11.1986 - 01.04.2001; obligarea pârâtei să elibereze reclamanţilor adeverinţe din care să reiasă perioadele în care şi-au desfăşurat activitatea în grupa I de muncă, în procent de 100% sau mai mic.

La termenul de judecată din 3 aprilie 2019 instanţa a dispus disjungerea cererii de chemare în judecată pentru fiecare reclamant în parte cu excepţia reclamantului H., în contradictoriu cu pârâta S.C. J. S.A. şi formarea a opt dosare.

Urmare a disjungerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta E. s-a format dosarul nr. x/2019.

Prin sentinţa civilă nr. 1318 din 5 iunie 2019, Tribunalul Prahova, secţia I civilă a respins acţiunea având ca obiect "acţiune în constatare, obligaţia de a face", formulată de reclamanta E., în contradictoriu cu pârâta S.C. J. S.A., ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta E. a declarat apel.

Cauza a fost înregistrată iniţial la 9 iulie 2019, pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, dosarul fiind repartizat aleatoriu completului LM 16 A II, care, prin încheierea de şedinţă din 18 septembrie 2019, a admis excepţia necompetenţei funcţionale a acestui complet de judecată, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a apelului dedus judecăţii în favoarea completelor de judecată din cadrul secţiei I Civile, rămasă competentă să soluţioneze litigii de muncă, urmare a suspendării executării hotărârii Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 12/2019.

În motivarea acestei încheieri, s-a reţinut că pricina dedusă judecăţii are ca obiect un litigiu de muncă, a cărui soluţionare în primă instanţă este de competenţa completelor specializate în litigii de muncă şi asigurări sociale constituite la nivelul secţiilor civile ale tribunalelor. În ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a apelurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă în materia analizată, instanţa a constatat că, la nivelul său, aceasta revenea, ex lege şi de principiu, completurilor specializate în litigii de muncă şi asigurări sociale din cadrul secţiei I Civilă.

S-a arătat, în esenţă, că prin art. II din Hotărârea nr. 9 din 22 mai 2019, Colegiul de Conducere a aprobat propunerea preşedintelui secţiei I Civilă, în sensul de a se repartiza cauze având ca obiect litigii de muncă tuturor secţiilor non-penale, astfel că, practic, prin această hotărâre, Colegiul de Conducere a "atribuit" competenţă funcţională în materia analizată şi secţiei a II-a Civilă şi secţiei de contencios administrativ şi fiscal.

Ulterior, prin art. I din Hotărârea nr. 12 din 20 iunie 2019, Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti a aprobat solicitarea Preşedintelui secţiei I Civilă şi a propus preşedintelui Curţii de Apel Ploieşti înfiinţarea de completuri specializate în cadrul acestei secţii, formate din toţi judecătorii celor trei secţii non-penale.

Instanţa a apreciat că, prin această hotărâre, Colegiul de Conducere a schimbat soluţia "mutării" dosarelor având ca obiect litigii de muncă în cadrul secţiei a II-a Civilă şi secţiei de contencios administrativ şi fiscal, aşa cum stabilise iniţial, cu cea a "mutării" judecătorilor acestor două secţii în cadrul secţiei I, formând completuri specializate noi în materia analizată, alături de judecătorii secţiei I Civilă. În baza acestei ultime hotărâri, Preşedintele Curţii de Apel Ploieşti a emis decizia nr. 47/2019, prin care a înfiinţat completurile specializate în materia litigiilor de muncă, formate din toţi judecătorii secţiilor non-penale, menţionate în anexa la Hotărârea nr. 12 din 22 mai 2019.

Prin sentinţa nr. 554 din 21 august 2019 pronunţată de către Tribunalul Argeş, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2019, s-a dispus suspendarea executării articolului al II-lea din Hotărârea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 9 din 22 mai 2019 şi respectiv a art. I din Hotărârea nr. 12 din 20 iunie 2019 a aceluiaşi Colegiu. Urmare a suspendării judecătoreşti expuse, prin decizia Preşedintelui secţiei I Civilă nr. 7 din 22 august 2019, completurile nou înfiinţate au fost blocate, prin reducerea la zero a complexităţii, concomitent cu bifarea obiectului "litigii de muncă" vechilor completuri existente anterior adoptării hotărârilor de colegiu mai sus menţionate.

Analizând efectele sentinţei nr. 554 din 21 august 2019, instanţa a apreciat că momentul procesual de stabilire a competenţei fiind cel învederat expres de către legiuitor în cadrul art. 131 C. proc. civ., respectiv la primul termen de judecată din faţa instanţei de apel la care părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii, fiind lipsită de relevanţă împrejurarea că prezentul apel a fost repartizat completului nou înfiinţat la un moment la care nu exista suspendarea hotărârilor de Colegiu de Conducere.

De asemenea, s-a considerat că principalul efect al suspendării învederate îl constituie faptul că la momentul analizei dispoziţiile suspendate ale hotărârilor de colegiu nu mai puteau produce efecte juridice, respectiv nu mai puteau fundamenta competenţa funcţională în materia litigiilor de muncă a completurilor nou înfiinţate, cu judecătorii tuturor secţiilor non-penale.

Instanţa a mai subliniat că, din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 7 şi 19 din R.O.I., aprobat de către Plenul CSM prin hotărârea nr. 1375/2015, rezultă că doar colegiul de conducere are competenţa legală de a stabili componenţa secţiilor/completurilor şi de a muta judecătorii dintr-o secţie în alta, iar nu preşedintele instanţei, acesta din urmă având posibilitatea înfiinţării completurilor specializate în cadrul unei secţii, cu o componentă deja stabilită de colegiu. Astfel, s-a concluzionat că prin suspendarea celor două hotărâri de colegiu, completurile nou înfiinţate prin acestea în materia litigiilor de muncă au rămas fără fundament juridic, atât în ceea ce priveşte compunerea lor din judecătorii altor secţii decât secţia I Civilă, cât şi sub aspectul competenţei lor de a soluţiona astfel de litigii.

Aşadar, chiar dacă în prezent figurează completele specializate nou înfiinţate pe rolul şi planificarea secţiei I Civilă, ele sunt lipsite de competenţă funcţională în materia litigiilor de muncă, fiind practic nefuncţionale.

Ca urmare, cauza a fost trimisă spre soluţionare completului 6A CIV al Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Prin decizia nr. 2550 din 22 octombrie 2019, pronunţată în acelaşi dosar, completul astfel învestit a admis, la rândul său, excepţia necompetenţei funcţionale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea completului iniţial învestit. A constatat ivit conflictului negativ de competenţă, a suspendat, din oficiu, judecata cauzei şi a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

În motivarea acestei hotărâri, în ceea ce priveşte efectele sentinţei nr. 554 din 21 august 2019, instanţa a reţinut, în esenţă, că prezenta cauză a fost repartizată completului iniţial anterior pronunţării sentinţei nr. 554 din 21 august 2019, iar, în aceste condiţii, suspendarea produce efecte numai pentru viitor.

Completul iniţial învestit a procedat, potrivit dispoziţiilor art. 200 C. proc. civ., la o verificare de competenţă în faza de regularizare a cererii şi nu a constatat vreo situaţie care să atragă necompetenţa sa, săvârşind astfel acte de procedură sub imperiul Hotărârilor Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 9/22.05.2019 şi 12/20.06.2019, acte ce nu au fost desfiinţate.

Pe cale de consecinţă, completul iniţial învestit rămâne competent să soluţioneze cauza ce i-a fost repartizată, nefiind îndeplinite condiţiile pentru declinarea competenţei către alt complet al secţiei I civile.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două completuri ale aceleiaşi secţii a Curţii de Apel Ploieşti, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 136 alin. (4) din C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea completului iniţial învestit al Curţii de Apel Ploieşti, competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că, prin acţiunea promovată, reclamanta E., în contradictoriu cu pârâta S.C. J. S.A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate dreptul reclamantei de a beneficia de grupa I de muncă în procent de 100% pentru perioadele: 22.02.1988 - 01.05.1997; 16.08.1997 - 20.09.1997 şi să oblige pârâta să elibereze reclamantei adeverinţe din care să reiasă perioadele în care şi-a desfăşurat activitatea în grupa I de muncă, în procent de 100% sau mai mic.

Având în vedere faptul că s-a apreciat că măsurile Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti, la care s-a făcut mai sus referire, sunt nelegale, o parte dintre judecători au solicitat instanţei judecătoreşti suspendarea executării celor două hotărâri.

Astfel, prin sentinţa nr. 554 din 21 august 2019, pronunţată de către Tribunalul Argeş, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2019, s-a dispus suspendarea executării articolului al II-lea din Hotărârea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 9/22.05.2019 şi a art. I din Hotărârea nr. 12/20.06.2019 a aceluiaşi Colegiu.

Faţă de împrejurarea că sentinţa evocată este executorie, se reţine că suspendarea actului administrativ întrerupe temporar efectele juridice produse de acest act pe perioada suspendării, însă actele administrative menţionate şi ale căror efecte juridice au fost, la acest moment, numai suspendate, se bucură în continuare de prezumţia de legalitate.

Având în vedere faptul că prezenta cauză a fost repartizată completului iniţial anterior pronunţării sentinţei nr. 554 din 21 august 2019, se constată că, în aceste condiţii, suspendarea produce efecte numai pentru viitor.

Prin urmare, completul iniţial învestit rămâne competent să soluţioneze cauza ce i-a fost repartizată, nefiind îndeplinite condiţiile pentru declinarea competenţei către alt complet al secţiei I civile, în raport de data învestirii.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea completului iniţial învestit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea completului iniţial învestit al Curţii de Apel Ploieşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2020.