Nullity of cassation appeal for failure to formulate statutory grounds in dispute over associate exclusion for loss of affectio societatis and res judicata barring counterclaim

Şedinţa publică din data de 09 mai 2017

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă sub nr. x/2012, la data de 18.05.2012, reclamanta S.C. "Solid System" S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Căsăndroiu Victoria, aplicarea sancţiunii excluderii din societate împotriva pârâtei, modificarea structurii participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi ai Solid System S.R.L. şi înregistrarea menţiunilor corespunzătoare în registrul comerţului.

La data de 07.12.2012, pârâta Căsăndroiu Victoria a depus întâmpinare la cerere de chemare în judecată şi cerere reconvenţională, pe aceasta din urmă precizând-o printr-o cerere înregistrată la data de 04.02.2013.

Prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată, iar prin cererea reconvenţională a solicitat constatarea calităţii sale de unic asociat al Solid.

Reclamanta-pârâtă Solid System a depus întâmpinare la cererea reconvenţională la data de 29.01.2013, prin care a solicitat admiterea excepţiei autorităţii de lucru judecat prin raportare la sentinţa civilă nr. 16572 din 22.09.2011 a Tribunalului Bucureşti, irevocabilă prin respingerea recursului, pronunţată în dosarul nr. x/2010, iar, în subsidiar, respingerea cererii reconvenţionale ca neîntemeiată.

Prin sentinţa civilă nr. 693/12.02.2015 pronunţată în dosarul nr. x/2012 Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins atât cererea principală, cât şi cererea reconvenţională, pe aceasta din urmă pentru existenţa autorităţii de lucru judecat.

Prin decizia civilă nr. 1936/24.11.2015, pronunţată în dosarul nr. x/2015, irevocabilă prin nerecurare, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis apelurile formulate de ambele părţi şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Pentru a pronunţa această soluţie Curtea de Apel a reţinut că în cuprinsul acţiunii introductive reclamanta-pârâtă a invocat şi încălcarea de către pârâta-reclamantă a principiilor de fond ale asocierii de "affectio societatis", fapt ce face imposibilă continuarea cooperării pârâtei cu ceilalţi asociaţi, excluderea acesteia fiind unicul remediu pentru a proteja interesele societăţii.

Sub acest aspect, a indicat instanţa de apel, în literatura de specialitate, s-a opinat că, deşi nu figurează printre cauzele de excludere enumerate de art. 222 din LSC, un alt caz de excludere este dat de încălcarea sau pierderea de către asociat a spiritului de "affectio societatis". În jurisprudenţă s-a validat acest punct de vedere, pronunţându-se soluţii în sensul că folosirea semnăturii, a capitalului social în interes personal ori deturnarea exerciţiului drepturilor asociaţilor de la scopul lor social, cum sunt, de altfel, şi faptele concrete imputate prin acţiunea formulată pârâtei-reclamante, pot constitui, deci, temei al admiterii cererii de excludere.

A constatat instanţa de apel că prima instanţă nu a analizat şi motivele din cererea introductivă legate de dispariţia condiţiei de "affectio societatis", rezumându-se la incidenţa dispoziţiilor art. 222 lit. c), d) din LSC, art. 27 lit. d) din actul constitutiv şi art. 1928 C. civ., cu consecinţa neanalizării integrale a fondului cauzei.

În ceea ce priveşte apelul declarat de pârâta - reclamantă Curtea a reţinut că pârâta-reclamantă a învestit instanţa în dosarul nr. x/2010, cu o acţiune având ca obiect anularea unor hotărâri AGA ale Spital Proiect PAS S.A. şi radierea unor menţiuni din registrul comerţului. Acţiunea a fost completată de reclamanta-pârâtă şi cu solicitarea de a se constata dobândirea în urma privatizării a celor 4404 acţiuni scoase la vânzare prin intermediul Asociaţiei PAS.

În ce priveşte cauza cererii cu care a fost învestită, temeiul de drept invocat în argumentarea acesteia, instanţa care a pronunţat sentinţa comercială nr. 16572/22.09.2011, a reţinut expres că dispoziţiile art. 111 C. proc. civ. nu-şi găseau aplicabilitatea, faţă de precizarea reclamantei, permisă, de altfel, de principiul disponibilităţii, că acţiunea era în realizare şi nu în constatare.

A mai arătat instanţa de apel că prin raportarea statuărilor cuprinse în sentinţa nr. 16572/2011, cu obiectul determinat din cererea reconvenţională formulată în dosarul nr. x/2012, deşi nu este formulat într-un mod identic, din scopul final urmărit se poate trage concluzia identităţii, însă nu se poate concluziona în acelaşi fel şi asupra identităţii de cauză.

S-a constatat că în motivarea cererii reconvenţionale sunt invocate argumente legate de acţiunile emise în cadrul privatizării societăţii reclamante, de lipsa de validitate a Hotărârii AGA din 16.05.2000, care au primit o soluţionare irevocabilă chiar prin sentinţa comercială nr. 16572/22.09.2011, la care face referire instanţa de fond, putând fi opuse, în virtutea efectului pozitiv al autorităţii lucrului judecat. Neformând, însă, petitul cererii reconvenţionale, ci doar o parte din motivele invocate în sprijinul cererii formulate, s-a subliniat că nu pot atrage respingerea pentru acest motiv a întregii cereri reconvenţionale, care a fost întemeiată pe alte dispoziţii legale, respectiv ale art. 111 C. proc. civ., şi în cadrul căreia au fost expuse şi alte motive care nu au format obiectul analizei în dosarul nr. x/2010.

Pentru motivele expuse, constatând că apelanta pârâtă-reclamantă Căsăndroiu Victoria a solicitat expres prin cererea de apel trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, fiind întemeiate ambele apeluri şi impunându-se soluţionarea unitară a cauzei, acestea au fost admise în baza dispoziţiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ., s-a anulat sentinţa şi încheierea apelată şi s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Dosarul a fost restituit Tribunalului Bucureşti, unde a fost înregistrat pe rolul secţiei a VI-a Civilă, fiind format dosarul nr. x/2016.

În rejudecare a fost administrată proba cu înscrisuri.

Prin sentinţa civilă nr. 3097/20.05.2016 pronunţată în dosarul nr. x/2016 Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins ca neîntemeiate cererea principală, cererea reconvenţională şi cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie tribunalul a reţinut, pe baza susţinerilor părţilor că în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990 şi ale H.G. nr. 164/1991, s-a constituit şi a fost înmatriculată în registrul comerţului societatea Spital Proiect S.A., al cărei unic acţionar a fost iniţial, Statul Român.

În anul 1993, prin înscrisuri denumite "acte de transmitere", statul în calitate de acţionar unic al societăţii Spital Proiect S.A. a transmis 70% din capitalul social către Fondul Proprietăţii de Stat şi 30% din capitalul social către Fondul Proprietăţii Private nr. 4, "Muntenia"

S-a mai reţinut că prin sentinţa civilă nr. 48PJ/30.08.1994 a Judecătoriei sectorului 5, Bucureşti a fost acordată personalitate juridică Asociaţiei "Spital Proiect, Programul Acţiunilor Salariaţilor".

Din istoricul societăţii Spital Proiect S.A., coroborat cu adresa din 19.08.1999, eliberată de FPS, a mai reţinut prima instanţă că prin contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 88/18.03.1996, încheiat între FPS, în calitate de vânzător şi Asociaţia Spital Proiect PAS, în calitate de cumpărător, acţiunile societăţii Spital Proiect S.A. au fost transmise către Asociaţia Spital Proiect PAS, societatea Spital Proiect S.A. fiind înregistrată în registrul comerţului, conform menţiunii nr. 73165 din 04.12.2996, ca având asociaţi, în realitate acţionari, tip listă. Prin menţiunea nr. 61402/31.05.2000, s-a înregistrat schimbarea denumirii societăţii, aceasta devenind Solid System S.A. şi structura acţionariatului, renunţându-se la acţionariatul tip listă, în schimbul unor acţionari individual determinaţi, printre care se numără şi pârâta Căsăndroiu Victoria, de deţinea 5,9300% din capitalul social şi terţii faţă de cauză, Boroianu Şerban Constantin, ce deţinea 3,200% din capitalul social şi Alexandru Ioan ce deţinea 89,8800% din capitalul social.

S-a mai reţinut că prin menţiunea nr. x/27.02.2004, s-a înregistrat majorarea capitalului social, urmare a acesteia pârâta Căsăndroiu Victoria deţinând doar 1,1800% din capitalul social, iar prin menţiunea nr. x/14.09.2006, s-a înregistrat modificarea formei juridice a societăţii în baza actului adiţional nr. x din data de 23.08.2006, aceasta transformându-se din societate pe acţiuni în societate cu răspundere limitată, cu trei asociaţi, respectiv: pârâta Căsăndroiu Victoria, ce deţine 1,088% din capitalul social; terţul Boroianu Şerban Constantin, ce deţine 0,738% din capitalul social şi terţul Alexandru Ioan, ce deţine 98,174% din capitalul social.

A mai constatat tribunalul că prin hotărârea adunării generale extraordinare a asociaţilor Solid nr. 1 din data de 19.04.2012 s-a hotărât excluderea din societate a pârâtei, iar pentru adoptarea acestei măsuri nu s-a avut în vedere vreun caz de excludere convenţional, prevăzut în actul constitutiv al societăţii.

A mai reţinut tribunalul că în prezent, Căsăndroiu Victoria pretinde că este asociatul unic şi administratorul unei societăţi denumite Spital Proiect S.R.L. sau Spital Proiect PAS, care ar avea acelaşi număr de înmatriculare în registrul comerţului şi acelaşi cod unic de înregistrare fiscală ce i-au fost atribuite Solid şi în această calitate întocmeşte diverse acte în numele şi pe seama societăţilor Spital Proiect S.R.L. sau Spital Proiect PAS, precum cereri de înregistrare de menţiuni în registrul comerţului, declaraţii autentificate, cereri către diverşi parteneri contractuali ai Solid, deşi conform furnizării de informaţii nr. 727/03.01.2013, eliberate de ORCTB în baza de date a registrului comerţului nu figurează nici o societate cu denumirea Spital Proiect PAS.

S-a mai reţinut de prima instanţă că prin sentinţa comercială nr. 16572/22.09.2011 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a Comercială, pronunţată în dosarul nr. x/2010, irevocabilă prin respingerea recursurilor, prin decizia civilă nr. 415/16.02.2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea formulată de Căsăndroiu Victoria prin care aceasta solicita, între altele, să se constate calitatea sa de acţionar unic al Spital Proiect S.A., ca urmare a achiziţionării acţiunilor scoase la vânzare de FPS (4404), prin intermediul Asociaţiei Spital Proiect PAS, reţinându-se că, în realitate, acţiunile Spital Proiect S.A. fuseseră subscrise de cei 31 de membri ai Asociaţiei Spital Proiect PAS, printre care se număra şi Căsăndroiu Victoria.

În drept tribunalul a reţinut aplicabilitatea art. 222 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 31/1990, art. 27 lit. d) din actul constitutiv şi C. civ. din 1864. S-a menţionat că dispoziţiile noul C. civ., în special cele ale art. 1928 indicate de reclamantă în cererea de chemare în judecată, nu sunt aplicabile în speţă, în raport de dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 71/2011, având în vedere că faptele în considerarea cărora se solicită aplicarea sancţiunii excludere datează dintr-o perioadă ce precede intrarea în vigoare a noului C. civ.

Referitor la cererea de chemare în judecată tribunalul a reţinut că reclamanta - pârâtă a solicitat excluderea din rândul asociaţilor săi a pârâtei Căsăndroiu Victoria ca urmare a incidenţei motivelor de excludere prevăzute de art. 222 alin. (1) lit. c) şi d) LSC şi art. 27 lit. d) din actul constitutiv, iar Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin decizia civilă nr. 1936 din 24.11.2015 a impus cercetarea unui motiv suplimentar de excludere, respectiv "dispariţia condiţiei de affectio societatis".

Au fost amintite dispoziţiile art. 222 lit. c) şi d) din legea nr. 31/1990, iar tribunalul a reţinut că urmare a faptului că asociaţii unei societăţi cu răspundere limitată nu răspund nelimitat pentru obligaţiile asumate de societate, cazul de excludere prevăzut de art. 222 alin. (1) lit. c) LSC nu este incident în cazul reclamantei Solid. De asemenea, s-a reţinut că reclamanta nu a probat că pârâta Căsăndroiu Victoria, în calitate de asociat al său, ar fi comis vreo fraudă în dauna societăţii ori s-ar fi servit de semnătura socială ori de capitalul social în folosul său ori al unor terţi. Mai mult chiar, pârâta Căsăndroiu Victoria nici nu are calitatea de administrator al societăţii reclamante, astfel încât este exclusă aplicarea cazului de excludere prevăzut la art. 222 lit. d) LSC în privinţa acesteia.

În ceea ce priveşte prevederile art. 27 lit. d) din actul constitutiv al reclamantei Solid, s-a reţinut că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a susţinut că pârâta Căsăndroiu Victoria s-ar fi amestecat în administrarea sa, comportamentul imputat acesteia constând în confecţionarea unor ştampile cu denumirea "S.C. Spital Proiect P.A.S SA" şi "S.C. Spital Proiect P.A.S. SRL", denumire care nu este atribuită în realitate nici unei societăţi, aplicarea acestor ştampile pe diverse înscrisuri, convocarea şi ţinerea unor adunări generale, schimbarea denumirii reclamantei, folosirea datelor de identificare ale reclamantei (respectiv a numărului de înmatriculare în registrul comerţului şi a codului unic de identificare fiscală) şi invocarea calităţii sale de asociat unic al societăţii Spital Proiect P.A.S SA/SRL.

Aceste fapte imputate pârâtei Căsăndroiu Victoria, în opinia tribunalului, nu reprezintă acte de administrare ale societăţii reclamante, chiar dacă în cuprinsul lor au fost menţionate atributele de identificare ale reclamantei, deoarece acestea nu privesc gestiunea curentă a reclamantei şi nici nu au aptitudinea de a angaja patrimoniul reclamantei.

A apreciat tribunalul că pârâta Căsăndroiu Victoria a realizat aceste acte prevalându-se de pretinsa ei calitate de asociat unic al societăţii "S.C. Spital Proiect PAS SA", respectiv "S.C. Spital Proiect PAS SRL", societăţi a căror existenţă nu a fost probată. Este adevărat că în trecut, respectiv până în anul 2000, societatea reclamantă a avut denumirea "Spital Proiect", iar până în anul 2006, aceasta a fost organizată ca o societate pe acţiuni însă în nici un caz actele efectuate de pârâtă pe seama unor societăţi care nu au o existenţă reală (Spital Proiect P.A.S SA/Spital Proiect P.A.S SRL) nu au fost privite ca având efecte asupra activităţii de administrare a reclamantei Solid.

În plus, s-a constatat că reclamanta nu a susţinut şi probat că prin efectuarea unor astfel de acte, pârâta ar fi urmărit scopul pentru care, conform actului constitutiv, se poate solicita excluderea acesteia, respectiv nu a susţinut şi probat că pârâta a urmărit producerea unui prejudiciu material sau de imagine reclamantei Solid.

Dimpotrivă, instanţa a apreciat că efectuând aceste acţiuni, pârâta a urmărit exclusiv valorificarea unui pretins drept al său, izvorând dintr-o pretinsă calitate a acesteia, de asociat unic al societăţilor imaginare "S.C. Spital Proiect P.A.S SA", respectiv "S.C. Spital Proiect P.A.S. SRL".

În ceea ce priveşte motivul de excludere referitor la lipsa affectio societatis, instanţa a apreciat că revine reclamantei, în conformitate cu dispoziţiile art. 1169 C. civ., sarcina de a proba că pârâta Căsăndroiu Victoria a încălcat sau şi-a pierdut spiritul de affectio societatis, dispariţia lui affectio societatis trebuind să fie contemporană datei introducerii acţiunii în excludere şi datei soluţionării acesteia.

A apreciat tribunalul că acţiunea a fost formulată imprecis, fără a se indica datele pretinselor acte sau fapte ale pârâte contrare affectio societatis, iar în opinia sa, nu este justificată aplicarea în prezent a sancţiunii de excludere în considerarea unor fapte săvârşite de asociat cu douăzeci de ani, respectiv cu opt ani înainte de data soluţionării acţiunii. Aceste fapte, chiar dacă la data la care au fost efectuate, ar fi justificat concluzia că autorul lor este lipsit de affectio societatis, nu mai au puterea de a fundamenta actualitatea unei astfel de concluzie, după trecerea unei atât de lungi perioade de timp de la data la care au fost comise.

În orice caz, s-a subliniat, astfel cum s-a apreciat la judecata cauzei în primă instanţă în primul ciclu procesual, prin sentinţa civilă nr. 693/12.02.2015 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, faptele imputate pârâtei pentru a justifica dispariţia condiţiei referitoare la affectio societatis nu sunt idonee câtă vreme Căsăndroiu Victoria nu s-a folosit de ştampilele Solid şi nici nu a efectuat demersuri în numele acesteia, ci în numele unor entităţi a căror existenţă reală nu a fost probată (Spital Proiect P.A.S. S.R.L., respectiv Spital Proiect P.A.S. SA), iar aceste manifestări nu au pus în pericol buna funcţionare a societăţii reclamante şi nici nu au lezat principiul încrederii şi colaborării între asociaţi.

S-a mai adăugat că deşi reclamanta susţine, iar pârâta neagă calitatea sa de asociat al reclamantei Solid, o astfel de împrejurare nu este suficientă prin ea însăşi să justifice aplicarea sancţiunii excluderii sale din societate, de vreme ce prin cererea reconvenţională formulată chiar în acest dosar, pârâta a solicitat constatarea calităţii sale de asociat unic al Solid System. Formularea unei cereri reconvenţionale cu un astfel de obiect probează ipso facto manifestarea de voinţă a pârâtei de a-şi păstra calitatea de asociat al Solid.

În raport de aceste considerente, instanţa a apreciat că în speţă nu sunt întrunite condiţiile excluderii pârâtei din societatea Solid pe motivul dispariţiei affectio societatis.

În plus, în opinia instanţei, acţiunea în excludere dedusă judecăţii în acest dosar, nu putea fi admisă nici din considerente ce ţin de modalitatea de exercitare a acesteia, în concret de cadrul procesual subiectiv, definit de reclamantă. A indicat tribunalul că în cauză, ceilalţi doi asociaţi ai reclamantei, Boroianu Şerban Constantin şi Alexandru Ioan, nu au participat la judecată, nici una dintre părţi nesolicitând atragerea lor în proces, iar în absenţa lor, nu pot fi dispuse măsuri cu privire la participarea oricăruia dintre ei la capitalul Solid, situaţia în care cererea de chemare în judecată nu poate fi admisă.

Asupra cererii reconvenţionale tribunalul a reţinut că pârâta Căsăndroiu Victoria a solicitat constatarea calităţii sale de asociat unic al Solid, în considerarea achitării preţului tuturor acţiunilor societăţii scoase la vânzare ulterior privatizării, în calitate de membru al Asociaţiei Spital Proiect PAS.

În conformitate cu dispoziţiile art. 1200 pct. 4 C. civ., tribunalul a indicat că, sentinţa comercială nr. 16572/22.09.2011 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a Comercială, pronunţată în dosarul nr. x/2010, irevocabilă prin respingerea recursurilor prin decizia civilă nr. 415 din 16.02.2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, se bucură de putere de lucru judecat, ce se extinde şi asupra considerentelor care au dus la pronunţarea soluţiei.

În considerarea dispoziţiilor art. 1200 pct. 4 C. civ., această hotărâre este obligatorie pentru părţile litigante, iar în conformitate cu aspectul negativ al efectelor puterii de lucru judecat, s-a indicat că pârâta Căsăndroiu Victoria nu mai poate repune în discuţie într-un litigiu ulterior, dreptul ce a format obiectul judecăţii în dosarul nr. x/2010.

S-a subliniat că sentinţa comercială nr. 16572/22.09.2011 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a Comercială şi decizia civilă nr. 415/16.02.2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă au putere de lucru judecat pentru părţile litigante şi sunt obligatorii pentru acestea. Cum prin aceste hotărâri s-a statuat că acţiunile Spital Proiect S.A. au fost subscrise de membrii Asociaţiei Spital Proiect PAS, printre care se număra şi Căsăndroiu Victoria, iar Căsăndroiu Victoria nu a dobândit ca urmare a achiziţionării acţiunilor scoase la vânzare de FPS (4404), prin intermediul Asociaţiei Spital Proiect PAS, calitatea de acţionar unic al Spital Proiect S.A., astfel cum era denumită până în anul 2006 reclamanta Solid, instanţa a apreciat că printr-o hotărâre judecătorească ulterioară nu se poate constata, astfel cum s-a solicitat pe calea cererii reconvenţionale formulate în acest proces, că pârâta Căsăndroiu Victoria ar fi dobândit calitatea de asociat unic al Solid, în considerarea achitării preţului tuturor acţiunilor societăţii scoase la vânzare ulterior privatizării, în calitate de membru al Asociaţiei Spital Proiect PAS, o astfel de soluţie echivalând cu încălcarea prezumţiei legale absolute prevăzute de art. 1200 pct. 4 C. civ., aplicabilă în privinţa sentinţei comerciale nr. 16572/22.09.2011 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a Comercială şi a deciziei civile nr. 415/16.02.2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Drept urmare, instanţa a apreciat neîntemeiată cererea reconvenţională şi a respins-o în consecinţă.

Faţă de soluţiile pronunţate, în temeiul art. 274 C. proc. civ., tribunalul a respins cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, nefiind întrunite condiţiile existenţei culpei procesuale a pârâtei pentru a se putea dispune obligarea acesteia la suportarea cheltuielilor de judecată făcute de partea adversă.

Împotriva acestei soluţii, în termenul legal, la data de 09 iunie 2016, au declarat apel părţile, cererile de apel fiind înregistrate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la data de 27 iunie 2016.

Cu prilejul judecării apelului, s-a constatat starea de divergenţă asupra apelului declarat de reclamanta - pârâtă, dezbaterile fiind reluate în complet de divergenţă.

Ulterior reluării dezbaterilor în complet de divergenţă, în acord cu prevederile art. 257 alin. (4) C. proc. civ., unul dintre membrii completului de judecată a revenit asupra părerii care a pricinuit divergenţa, soluţia fiind pronunţară cu unanimitate.

Prin decizia civilă nr. 200A/2017 din 01 februarie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins apelul declarat de apelanta-pârâtă CĂSĂNDROIU VICTORIA împotriva sentinţei civile nr. 3097 din 27.05.2016 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul x/2016, ca nefondat.

Totodată, a admis apelul declarat de apelanta-reclamantă S.C. "SOLID SYSTEM" S.R.L. împotriva aceleiaşi sentinţe, a schimbat în parte sentinţa apelată în sensul că: a admis acţiunea principală şi a dispus excluderea pârâtei Căsăndroiu Victoria din societatea S.C. "Solid System" S.R.L.. S-a mai dispus ca structura capitatului social să fie cea rezultată din preluarea părţilor sociale ale pârâtei Căsăndroiu de către asociaţii Boroianu Şerban şi Alexandru Ioan proporţional cu cotele părţi deţinute de aceştia din capitalul social. A fost obligată S.C. "Solid System" S.R.L. la plata către pârâta Căsăndroiu Victoria a sumei de 62.598,78 RON contravaloarea cotei părţi ce îi revine din patrimoniul social şi s-a dispus efectuarea cuvenitelor menţiuni la registrul comerţului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut următoarele, în ceea ce priveşte apelul declarat de Căsăndroiu Victoria.

Prin cererea ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2010 apelanta - pârâtă Căsăndroiu a chemat în judecată pe pârâtele Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi S.C. "Solid System" S.R.L. solicitând pronunţarea unei hotărâri prin care să se constate nulitatea absolută a menţiunii nr. 61402/31.05.2000 nesemnată de judecătorul delegat şi directorul ORC-TB conform art. 6 din legea nr. 26/1990 şi legea nr. 31/1990 şi să se constate că hotărârile AGA din 16.05.2000 şi încheierea de autentificare nr. 462/26.05.2000 a BNP Mircea Anişoara sunt nule absolut, deoarece au fost depuse şi semnate în vederea înregistrării de persoane care nu aveau calitate. Ulterior acţiunea a fost precizată şi completată în sensul că s-a solicitat şi anularea hotărârii AGEA din 4.10.1996 şi a menţiunii înregistrate în registrul comerţului nr. 61402/31.05.2000; constatarea că reclamanta a dobândit în urma privatizării S.C. Spital Proiect S.A. toate cele 4404 de acţiuni scoase la vânzare prin intermediul Asociaţiei Spital Proiect PAS.

Ceea ce interesează în dosarul de faţă, a reţinut instanţa de apel, este aspectul definitiv şi irevocabil tranşat de tribunal prin sentinţa civilă nr. 16572/22.09.2011 pronunţată în dosarul nr. x/2010, irevocabilă, prin care a respins solicitarea apelantei - pârâtei de constatare a calităţii sale de unic asociat, motivat, pe de o parte, de faptul că asociaţii societăţii pe acţiuni, pot fi persoane fizice sau juridice şi potrivit art. 10 alin. (2) din legea nr. 31/1990 aşa cum era în vigoare în anul 2000, "numărul acţionarilor în societatea pe acţiuni nu poate fi mai mic de 5", iar pe de altă parte, de faptul că acţiunile în număr de 4404 ale societăţii au fost subscrise de 31 de acţionari, aşa cum rezultă din lista acţionarilor prevăzută în contractul de societate autentificat sub nr. x/10.10.1996, printre care şi recurenta reclamantă Căsăndroiu Victoria.

S-a reţinut că, prin cererea reconvenţională din dosarul de faţă apelanta-pârâtă a solicitat în mod expres să se constate calitatea sa de unic asociat al Solid System S.R.L. având în vedere că ulterior privatizării a subscris totalitatea acţiunilor, ca membru PAS, nici un alt membru PAS neachitând contravaloarea acţiunilor, iar la ORC nu există nici un document valabil de transfer.

Aceste motive pe care se întemeiază cererea reconvenţională, alături de susţinerile prin care se invocă nelegalitatea înscrierii Solid System la ORC au fost deja analizate şi tranşate irevocabil în dosarul nr. x/2010, astfel cum rezultă din simpla lectură a sentinţei civile nr. 16572/22.09.2011, neputând fi puse în discuţie în dosarul de faţă, decât cu încălcarea puterii de lucru judecat.

În acord cu soluţia pronunţată de tribunal asupra cererii reconvenţionale instanţa de apel a subliniat că odată ce solicitarea pârâtei-reclamante Căsăndroiu Victoria de constatare a calităţii sale de unic asociat al Solid System, motivată de subscrierea tuturor acţiunilor şi nelegalitatea înregistrării Solid System la ORC, a fost respinsă în mod irevocabil, soluţia respectivă se impune, în dosarul de faţă, cu putere de lucru judecat. Prin adoptarea unei soluţii contrare, s-ar concretiza o modalitate de repunere în discuţie a unor aspecte asupra cărora o altă instanţă a statuat cu putere de lucru judecat.

În ceea ce priveşte apelul declarat de apelanta - reclamantă Solid System S.R.L., instanţa de apel a reţinut următoarele:

Prin decizia civilă nr. 1936A/24.11.2015 pronunţată în dosarul nr. x/2015 (primul apel) Curtea a reţinut că prin cererea de chemare în judecată reclamanta - pârâtă Solid System S.R.L. a solicitat excluderea pârâtei - reclamante Căsăndroiu Victoria în temeiul dispoziţiilor art. 222 lit. c), d) din Legea nr. 31/1990, art. 26 şi art. 27 din actul constitutiv şi art. 1918 şi 1928 N. C. civ., precizate ulterior şi prin indicarea art. 1518 C. civ. De asemenea, s-a mai reţinut că în cuprinsul acţiunii introductive, reclamanta-pârâtă a invocat şi încălcarea de către pârâta-reclamantă a principiilor de fond ale asocierii de affectio societatis, fapt ce face imposibilă continuarea cooperării pârâtei cu ceilalţi asociaţi, excluderea acesteia fiind unicul remediu pentru a proteja interesele societăţii, acest din urmă motiv nefiind analizat de prima instanţă.

Astfel cauza a fost trimisă spre rejudecare pentru ca tribunalul să analizeze şi incidenţa motivului de excludere reprezentat de lipsa de affectio societatis.

Instanţa de apel a reţinut că din simpla lectură a sentinţei contestate în cauză rezultă că tribunalul a analizat motivul de excludere referitor la lipsa de affectio societatis, însă l-a apreciat neîntemeiat şi că, în atare condiţii este vădit nefondată critica apelantei - reclamante referitoare la încălcarea prevederilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ., de vreme ce tribunalul a analizat aspectul indicat de instanţa de apel. În primul apel instanţa a constatat faptul că motivul de excludere referitor la lipsa de affectio societatis invocat prin cererea de chemare în judecată nu a fost analizat, însă nu a indicat faptul că acest motiv de excludere ar fi incident în cauză, trimiţând dosarul tribunalului tocmai pentru a se pronunţa asupra acestui aspect.

Faptul că tribunalul a apreciat că acest motiv de excludere nu poate fi reţinut în cauză şi a pronunţat o soluţie defavorabilă apelantei - reclamante nu echivalează cu încălcarea prevederilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ., ci, din contră, denotă faptul că prima instanţă s-a conformat deciziei din apel, pronunţând o soluţie pe baza propriei aprecieri a probatoriului.

Totodată, modul de apreciere a probatoriului de către judecătorul cauzei poate face obiectul controlului de temeinicie şi legalitate prin prezentul apel, însă nu dovedeşte încălcarea prevederilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ.

Instanţa de apel a reţinut că textul de lege invocat de apelanta - reclamantă reglementează principiul rolului activ al judecătorului, principiu în virtutea căruia judecătorul poate ordona probe suplimentare, chiar şi în cazurile în care părţile se opun. Faptul că tribunalul nu a acceptat "oferta" apelantei de a se redepune, organizat, înscrisurile existente la dosarul cauzei, nu poate fi calificată drept o încălcare a rolului activ, deoarece judecătorul are obligaţia de a studia şi de a cunoaşte actele existente la dosar.

Din analiza dosarului de fond instanţa de apel a reţinut că judecătorul cauzei a analizat probatoriul administrat, iar prin sentinţa pronunţată a coroborat înscrisurile pe care le-a apreciat relevante pentru soluţia pronunţată, astfel că nu se poate reţine încălcarea prevederilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ.

În ceea ce priveşte criticile care vizează fondul cererii principale instanţa de apel a constatat că, în mod corect, a reţinut tribunalul, faţă de prevederile art. 315 C. proc. civ., că are de verificat în cauză incidenţa motivelor de excludere prevăzute de art. 222 alin. (1) lit. c) şi d) LSC, art. 27 lit. d) din actul constitutiv precum şi "dispariţia condiţiei de affectio societatis".

De asemenea, instanţa de apel a reţinut că în mod corect a constatat tribunalul că în situaţia apelantei pârâte-reclamante nu poate fi reţinută incidenţa prevederilor art. 222 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 31/1990, faţă de faptul că lit. c) din lege are în vedere asociatul cu răspundere nelimitată, iar apelanta Căsăndroiu Victoria este asociat cu răspundere limitată, în timp ce prevederile lit. d) au în vedere pe asociatul administrator, apelanta Căsăndroiu neavând calitatea de administrator în societatea Solid System S.R.L..

În ceea ce priveşte "dispariţia condiţiei de affectio societatis" ca şi motiv de excludere al unui asociat din cadrul societăţii Solid System, s-a constatat că acest motiv de excludere este prevăzut la art. 27 lit. e) din Actul Constitutiv al Solid System S.R.L. şi a fost reţinut, cu putere de lucru judecat, şi prin decizia civilă nr. 1936A/24.11.2015 pronunţată în dosarul nr. x/2015 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, astfel că, în atare condiţii este obligatorie analizarea acestui motiv de excludere prin raportare la amplul probatoriu administrat în cauză.

Analizând îndeplinirea condiţiei affectio societatis în cauza de faţă, instanţa de apel a observat, din chiar cererea reconvenţională formulată de apelanta - pârâtă Căsăndroiu, că aceasta solicită să se constate că este unicul asociat al Solid System S.R.L., contestând calitatea celorlalţi asociaţi şi că, în atare condiţii lipsa intenţiei de colaborare, pe picior de egalitate, cu ceilalţi asociaţi este evidentă.

Contrar opiniei exprimate de tribunal, instanţa de apel a apreciat că solicitarea din cererea reconvenţională nu denotă existenţa affectio societatis a apelantei Căsăndroiu Victoria faţă de Solid System S.R.L., odată ce aceasta contestă însăşi legala constituire a acestei societăţi.

Apelanta - pârâtă solicită, în esenţă, să se constate că societatea reală la care este asociat unic este S.C. "Spital Proiect P.A.S" S.A., respectiv S.C. "Spital Proiect P.A.S." S.R.L., societăţi, în administrarea cărora a formulat o serie de acte şi cereri în contra societăţii Solid System S.R.L..

Este adevărat că S.C. "Spital Proiect P.A.S" S.A., respectiv S.C. "Spital Proiect P.A.S." S.R.L. nu sunt societăţi care să figureze înregistrate la Registrul Comerţului, însă apelanta pârâtă, a atribuit acestora numărul de înregistrare de la ORC şi codul de înregistrare fiscală a societăţii Solid System S.R.L. (ex. f.139 vol. II dosar tribunal) şi a formulat cereri adresate registrului comerţului şi instanţelor de judecată prin care a urmărit desfiinţarea societăţii Solid System S.R.L..

Relevantă în sensul lipsei de affectio societatis este şi menţiunea olografă existentă pe procesul-verbal din data de 30.05.2007, în care apelanta a menţionat că nu este asociat în S.C. Solid System, ci a cumpărat acţiuni în cadrul S.C. Spital Proiect S.A. prin Asociaţia Spital Proiect PAS S.A..

Totodată, chiar şi prin apelul declarat în prezenta cauză Căsăndroiu Victoria îşi declină calitatea de asociat în Asociaţia Spital Proiect PAS şi asociat unic al S.C. "Proiect Spital" S.A. societatea înregistrată la Registrul Comerţului x şi CIF y, date de identificare ale societăţii Solid System S.R.L..

Instanţa de apel a reţinut, de asemenea, că prin prezentarea de către apelanta - reclamantă Solid System S.R.L. a listei litigiilor generate de apelanta - pârâtă Căsăndroiu Victoria, personal, sau prin intermediul S.C. "Proiect Spital" S.A. sau Asociaţia Spital Proiect PAS s-a dovedit lipsa de affectio societatis a asociatului a cărui excludere se solicită.

În concluzie instanţa de apel a apreciat că în litigiul pendinte s-a făcut dovada acţiunilor culpabile ale asociatei Căsăndroiu Victoria în contra societăţii Solid System, neînţelegerile dintre asociaţi generate de acţiunile acesteia, precum şi lipsa de affectio societatis a asociatei pârâte faţă de societatea în cadrul căreia ar trebui să aibă o participare activă în conducerea afacerilor sociale.

S-a mai reţinut că nimic nu împiedică asociaţii care apreciază că activitatea socială nu este conformă cu prevederile legale să formuleze cereri în justiţie, însă, din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că toate acţiunile formulate de apelanta-pârâtă au fost respinse, neexistând nici un indiciu în sensul că societatea Solid System nu a fost legal înfiinţată sau că asociaţii desfăşoară activităţi frauduloase.

În ceea ce priveşte susţinerea tribunalului în sensul că nu se poate dispune excluderea unui asociat fără participarea celorlalţi asociaţi, instanţa de prim control judiciar a reţinut că potrivit art. 223 din Legea nr. 31/1990 excluderea se pronunţă prin hotărâre judecătorească la cererea societăţii sau a oricărui asociat, iar ca urmare a excluderii, instanţa judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi.

În cauza de faţă excluderea asociatului Căsăndroiu Victoria a fost cerută de societatea în acord cu prevederile art. 223 alin. (1), iar neparticiparea celorlalţi asociaţi nu împiedică pronunţarea unei hotărâri de excludere, deoarece alin. (3) al art. 223 LSC obligă instanţa să dispună, prin aceeaşi hotărâre cu privire la structura capitalului social, fără a impune drept o cerinţă suplimentară participarea celorlalţi asociaţi. Atât timp cât excluderea este cerută de societate se prezumă acordul celorlalţi asociaţi, iar capitalul social va fi stabilit în raport de cotele părţi deţinute de asociaţi din capitalul social.

Reţinând că în cauză apelanta-reclamantă Solid System S.R.L. a dovedit în persoana apelantei-pârâte Căsăndroiu Victoria absenţa spiritului affectio societatis motiv pentru care se poate dispune excluderea acesteia din societate, având în vedere şi limitele investirii, instanţa de apel a făcut şi aplicarea prevederilor art. 224 din Legea nr. 31/1990 şi a obligat societatea la plata către pârâta Căsăndroiu a sumei de 62.598,78 RON, reprezentând contravaloarea cotei părţi ce îi revine din patrimoniul social.

S-a reţinut din raportul de expertiză întocmit în cauză, în primul stadiu procesual, că procentul de 1,088% din valoarea patrimoniului, conform actului constitutiv este în sumă de 62.598,78 RON şi că, apelanta-pârâtă a contestat valoarea indicată de expert, însă prin răspunsul la obiecţiuni expertul desemnat în cauză a precizat că îşi menţine concluziile iniţiale.

Concluziile expertului contabil, astfel cum au fost explicate prin răspunsul la obiecţiuni, nu au mai fost contestate ulterior de apelanta-pârâtă nici în cadrul dosarului de fond şi nici în apel, situaţie în care instanţa de apel a ţinut seama de raportul de expertiză întocmit în cauză.

Împotriva deciziei civile nr. 200A/2017 din 01 februarie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a declarat recurs recurenta Căsăndroiu Victoria, prin care a susţinut că instanţa nu a analizat nicio probă depusă de aceasta la dosar şi cu rea-credinţă nu i-a aprobat expertiza contabilă cu efectuarea plăţilor către FPS şi FPP IV Muntenia la momentul privatizării, recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs, recurenta a arătat, în esenţă, că solicită casarea deciziei recurate întrucât o consideră nelegală şi netemeinică, motivul de casare invocat fiind reprezentat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., deoarece lipseşte motivarea soluţiei din dispozitiv, instanţa nefăcând nicio precizare cu privire la valoarea lucrărilor de proiectare, deşi fac parte din patrimonial societăţii, recurenta susţinând că a dovedit valoarea acestora printr-un raport de evaluare extrajudiciar, necontestat de partea adversă.

În argumentarea aceluiaşi motiv de recurs, susţine că motivarea este superficială în ceea ce priveşte analizarea noţiunii de affectio societatis şi a participării active a recurentei în conducerea afacerilor sociale, aspect în legătură cu care instanţa în mod superficial a apreciat că respingerea acţiunilor recurentei ar însemna că nu există niciun indiciu că societatea Solid System nu a fost legal înfiinţată sau că asociaţii desfăşoară activităţi frauduloase. Or, în esenţă, recurenta susţine că a evidenţiat alte chestiuni în documentele procesuale depuse la dosarul cauzei.

Astfel, se arată că, în cuprinsul deciziei atacate, instanţa de apel reţine că recurenta susţine că este asociat unic al SPITAL PROIECT S.R.L. sau SPITAL PROIECT PAS, cu acelaşi număr de înregistrare şi cod unic de identificare ce i-au fost atribuite societăţii SOLID SYSTEM S.R.L., şi că, în această calitate, a întocmit diverse acte în numele şi pe seama Spital Proiect.

Recurenta solicită a se observa două chestiuni a căror verticalitate nu poate şi nu este contrazisă de niciun înscris din dosarul cauzei, respectiv că Societatea SPITAL PROIECT S.A. a fost o societate de stat, fiindu-i atribuit numărul de ordine în Registrul comerţului în anul 1991, conform Legii 31/1990 şi a Legii nr. 26/1990, societate care ulterior a fost privatizată. Subliniază că, în anul 2000, printr-o hotărâre AGA pe care recurenta nu o recunoaşte, a fost modificată forma juridică a societăţii din S.A. în S.R.L. şi a fost schimbată denumirea, noua denumire fiind SOLID SYSTEM S.R.L..

Prin urmare, susţine recurenta, cele reţinute de instanţă în sensul că aceasta a folosit aceleaşi date de identificare atribuite societăţii Solid System S.R.L. este superfluă şi omite istoricul societăţii, aceste date de identificare fiind atribuite în anul 1991 societăţii SPITAL PROIECT S.A., care ulterior a fost privatizată.

În continuare, recurenta susţine că, dacă s-ar analiza bilanţul intimatei, s-ar putea observa că aceasta nu a avut altă activitate decât să vândă proiectele societăţii Spital Proiect S.A. şi să încaseze chirie de peste 10.000 Euro/lună pentru clădirile aflate la adresa din Bucureşti, str. x. Totodată, a mai susţinut că nu a perturbat relaţia comercială, contractul de închiriere şi că nu a făcut cereri către partenerii contractuali.

Recurenta mai susţine că instanţa de apel reţine că a făcut dovada lipsei de affectio societatis prin declaraţiile sale în sensul că este acţionar unic la societatea SPITAL PROIECT şi nu la SOLID SYSTEM S.R.L., prin lista litigiilor civile şi penale existente între aceasta şi societate făcându-se dovada acţiunilor culpabile ale asociatei Casandroiu Victoria în contra societăţii Solid System, precum şi lipsa unei participări active în conducerea afacerilor sociale.

Totodată, recurenta arată că nu a primit cartea de muncă în original decât în anul 2015, după numeroase adrese şi solicitări, subliniind că cei doi asociaţi - Boroianu Serban şi Alexandru Ioan cheltuie toţi banii încasaţi din chirii şi din valorificarea proiectelor aşa încât societatea să nu realizeze profit, deoarece nu întreprind nicio altă activitate economică sau socială.

Recurenta mai solicită ca instanţa să observe în întregime situaţia juridică şi nu doar să reţină superfluu şi total nefondat şi nedovedit că nu are affectio societatis ori nu are o participare activă.

În continuare, recurenta arată că, instanţa reţine că a contestat suma stabilită prin raportul de expertiză - 65.598,78 RON, însă apreciază că expertul îşi menţine concluziile în răspunsul la obiecţiuni şi că ulterior aceasta nu a mai contestat expertiza.

Recurenta susţine că instanţa a interpretat greşit probele de la dosar deoarece prin raportul de expertiză i-au fost analizate valorile contabile ale bunurilor imobile fără însă a se calcula şi valoarea drepturilor de proprietate intelectuală rezultată din proiectele instituţiei. A mai arătat că a depus la dosar, ca o completare a probatoriului, acceptat de instanţă şi necontestat de reclamantă, raportul de expertiză întocmit de expert tehnic asistat MLPAT, inginer verificator proiecte Chitiba Al. Florea şi că instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra acestei probe, deşi avea obligaţia sa răspundă tuturor argumentelor şi probelor administrate în cauză.

Recurenta arată că, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a apelului său, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (8) C. proc. civ. impune casarea hotărârii când aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

În acest context, recurenta arată că a adus dovezi evidente că la momentul privatizării societăţii SPITAL PROIECT S.A. a plătit toate acţiunile scoase la vânzare prin intermediul Asociaţiei PAS şi că, ulterior, prin fraudă au fost înregistrate la Registrul Comerţului hotărâri AGA în care apărea acţionar majoritar Alexandru Ioan, deşi acesta nu a avut calitatea de salariat al unităţii.

După prezentarea detaliată a istoricului societăţii, recurenta arată că S.C. SPITAL PROIECT S.A. a fost supusă privatizării în temeiul Legii nr. 58/1991, prin metoda cumpărării acţiunilor de către salariaţi şi că, aşa cum rezultă din actele depuse la dosar, a achitat în interiorul termenelor prevăzute în contractele de privatizare întreaga valoare a celor 4.404 acţiuni, respectiv 110.100.000 ROL, precum şi că niciun alt asociat din cadrul PAS-ului nu a achitat contravaloarea vreunei acţiuni.

Arată că a achitat această sumă în perioada 03.06.1996 - 31.12.1998 şi că, după efectuarea acestor plaţi, reprezentanţii FPS i-au restituit diferenţa dintre 110.100.000 ROL şi suma de 16.471.560 leii în instituţie, deoarece privatizarea s-a efectuat la valoarea H.G. nr. 26/1992, respectiv la valoarea de 16.471.560 RON.

Susţine că, nici Alexandru Ion şi nici Barascu Ion nu aveau calitate de membrii în PAS, iar prin urmare nu puteau cumpăra acţiuni. Cesiunile prezentate nu au nicio putere juridică pentru că sunt sub semnătură privată şi pentru că nu privesc acţiuni deja cumpărate/plătite, ci acţiuni repartizate pentru a fi cumpărate. Astfel, daca acţiunile nu au fost plătite, ele nu pot fi nici înstrăinate deoarece nimeni nu poate da/transmite mai mult decât are.

În concluzie, susţinând încălcarea normelor de drept material evocate, respectiv Legea nr. 58/1991, Legea 26/1990 privind Registrul Comerţului şi Legea nr. 31/1990, în ceea ce priveşte privatizarea şi dobândirea acţiunilor, recurenta pune concluzii de casare a deciziei recurate şi reţinând cauza spre rejudecare, solicită să se dispună admiterea apelului, iar pe fond admiterea cererii reconvenţionale aşa cum a fost formulată.

La 24 aprilie 2017, intimata S.C. SOLID SYSTEM S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a invocat, în principal, excepţia nulităţii recursului prevăzută de art. 306 alin. (1) C. proc. civ., iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În şedinţa publică din 9 mai 2017, recurenta a arătat că, din eroare, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile noului C. proc. civ. şi a solicitat a se lua act de faptul că temeiul de drept al recursului îl reprezintă dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi pct. 9 C. proc. civ.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte notează că în raport de data învestirii instanţei de fond - 18 mai 2012 - în cauză sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865, aspect necontestat de părţi.

Faţă de dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., examinând, cu prioritate, excepţia nulităţii recursului declarat de recurenta Căsăndroiu Victoria împotriva deciziei civile nr. 200A/2017 din 01 februarie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, invocată de intimata S.C. SOLID SYSTEM S.R.L., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, textul impunând, aşadar, ca o condiţie de formă a recursului, menţionarea motivelor de nelegalitate.

Dispoziţiile legale stipulează în art. 303 C. proc. civ. că, recursul se motivează prin însăşi cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs, fiecare motiv de recurs urmând a fi arătat şi dezvoltat separat, în sensul formulării unor critici de nelegalitate precum cele evidenţiate limitativ de art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ., în privinţa modului de judecată al instanţei finalizat prin hotărârea atacată.

Totodată, instanţa este obligată să verifice dacă dezvoltarea motivelor de recurs realizează exigenţele dispoziţiilor înscrise în art. 306 alin. (3) C. proc. civ., care dispune că:

"indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304".

Sancţiunea nerespectării acestor exigenţe este cea reglementată de art. 306 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căreia, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor care se referă la motivele de ordine publică.

De aceea, atunci când se constată de instanţă imposibilitatea încadrării motivelor dezvoltate de parte într-unul din motivele prevăzute expres de art. 304 C. proc. civ., se aplică sancţiunea nulităţii recursului, deoarece, în materia nulităţii recursului, astfel cum este reglementată de art. 306 C. proc. civ., există numai excepţia care priveşte motivele de ordine publică, întrucât potrivit legii nu orice nemulţumire a părţii poate duce la modificarea ori casarea hotărârii recurate.

Din aceste prevederi legale rezultă că, pentru a fi validă juridic, cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele pe care se sprijină, adică, acele argumente de natură juridică pentru care recurentul înţelege a critica hotărârea atacată.

Înalta Curte constată că recurenta nu s-a conformat exigenţelor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., neformulând critici care să poată fi încadrate în vreunul din cazurile de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., criticile la adresa deciziei atacate reprezentând doar o succesiune de fapte şi afirmaţii, care nu cuprind argumente concrete de nelegalitate împotriva deciziei din apel.

Critica recurentei referitoare la faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau că aceasta cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei deoarece lipseşte motivarea soluţiei din dispozitiv, respectiv faptul că instanţa nu a făcut nicio precizare cu privire la valoarea lucrărilor de proiectare, deşi fac parte din patrimoniul societăţii, recurenta susţinând că a făcut dovada acestora printr-un raport de evaluare extrajudiciar, sau când motivarea este superficială, în ceea ce priveşte analizarea noţiunii de affectio societatis şi a participării recurentei în conducerea afacerilor sociale, nu poate fi primită ca motiv de nelegalitate circumscris vreunuia din motivele prevăzute de art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ., având în vedere că vizează aspecte de temeinicie a deciziei atacate, recurenta neindicând în concret în ce mod instanţa a încălcat dispoziţiile anterior evocate.

Recurenta se raportează în argumentaţia recursului la hotărârea instanţei de control judiciar din perspectiva situaţiei de fapt reţinută şi a probatoriului administrat şi, chiar dacă în dezvoltarea criticilor recurenta face referire la încălcarea normelor de drept material - Legea nr. 58/1991, Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerţului şi Legea nr. 31/1990, trimiterea este pur formală, neregăsindu-se argumente care să susţină eventuale motive de nelegalitate a deciziei recurate şi care să poată fi circumscrise art. 304 C. proc. civ.

Astfel, în speţă, recurenta susţine că instanţa a interpretat greşit probele de la dosar deoarece prin raportul de expertiză i-au fost analizate valorile contabile ale bunurilor imobile fără însă a se calcula şi valoarea drepturilor de proprietate intelectuală rezultată din proiectele instituţiei, că a depus la dosar, ca o completare a probatoriului, raportul de expertiză întocmit de expert tehnic Chitiba Al. Florea şi că instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra acestei probe, deşi avea obligaţia sa răspundă tuturor argumentelor şi probelor administrate în cauză.

Această critică nu poate fi primită ca motiv de nelegalitate având în vedere că se aduc în discuţie argumente legate de aprecierea probatoriilor, de situaţia de fapt care scapă controlului ce poate fi exercitat de instanţa de recurs.

Nici critica potrivit căreia recurenta arată că a adus dovezi evidente că la momentul privatizării societăţii SPITAL PROIECT S.A. a plătit toate acţiunile scoase la vânzare prin intermediul Asociaţiei PAS şi că, ulterior, prin fraudă au fost înregistrate la Registrul Comerţului hotărâri AGA în care apărea acţionar majoritar Alexandru Ioan, deşi acesta nu a avut calitatea de salariat al unităţii, nu se poate converti în motivul de nelegalitate invocat, deoarece stabilirea situaţiei de fapt şi interpretarea probatoriului este atributul instanţei de fond sau de apel.

Din observarea criticilor formulate, se constată că motivele invocate de către recurentă în susţinerea recursului său nu se subscriu nici unuia dintre motivele de nelegalitate prevăzute de lege, în realitate, recurenta nu a arătat în ce modalitate hotărârea instanţei de judecată nu este conformă legii, şi nici nu s-a raportat la considerentele acesteia, ci a prezentat în cuprinsul cererii de recurs doar o succesiune de fapte şi afirmaţii, care nu cuprind critici concrete de nelegalitate împotriva deciziei din apel. Modalitatea de motivare a recursului adoptată de recurentă constă, practic, în redarea istoricului cauzei, fără, însă, a arăta, în concret, în ce constă greşeala instanţei a cărei hotărâre a atacat-o, recurenta aducând, în realitate, în discuţie doar chestiuni vizând probele administrate, situaţia de fapt, comportamentul părţilor, aspecte ce nu pot fi circumscrise niciunuia din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Succesiunea de fapte şi afirmaţii din cuprinsul cererii de recurs nu este structurată din punct de vedere juridic, în aşa fel încât să se poată reţine, măcar din oficiu, vreo critică susceptibilă de a fi încadrată în cazurile de modificare ori casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., în limita cărora se poate exercita controlul judiciar în recurs.

Aşadar, simpla prezentare a motivelor de netemeinicie de către recurentă, reiterarea unor situaţii de fapt, repunerea în discuţie a probatoriilor administrate, în lipsa unei argumentaţii în drept care să situeze criticile în sfera temeiurilor de drept indicate, fac imposibilă exercitarea efectivă a controlului de legalitate al instanţei de recurs, din cuprinsul argumentaţiei neputându-se desprinde elemente relevante care să permită verificarea legalităţii deciziei recurate.

Practic, prin criticile invocate recurenta îşi exprimă nemulţumirea cu privire la soluţia pronunţată de instanţa de apel, dar aduce în susţinere argumente ce îşi propun să repună în discuţie clarificarea situaţiei de fapt proprie speţei precum şi reinterpretarea probatoriului, împrejurare care situează analiza acestora în sfera controlului de temeinicie şi nu în aceea a controlului de legalitate configurat expres şi limitativ de art. 304 C. proc. civ.

Constatând că recurenta nu s-a conformat obligaţiei prevăzută de art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., Înalta Curte, având în vedere şi inexistenţa motivelor de ordine publică, care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ., va aplica cererii de recurs sancţiunea nulităţii.

În temeiul art. 274 C. proc. civ., constatând culpa procesuală a recurentei în declanşarea litigiului de faţă, în raport de cererea formulată de intimată, urmează a se face aplicarea evocatelor dispoziţii legale şi a o obliga pe recurentă la plata sumei de 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimata S.C. SOLID SYSTEM S.R.L.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurenta Casandroiu Victoria împotriva deciziei civile nr. 200/A/2017 din 01 februarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Obligă recurenta Casandroiu Victoria la plata sumei de 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimata S.C. SOLID SYSTEM S.R.L.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 09 mai 2017.