Cassation appeal annulled for failure to pay judicial stamp duty despite formal warning
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as untimely due to non-compliance with stamp duty requirements, effectively upholding the Court of Appeal of Bucharest’s prior decision to reject the suspension of enforcement. The dispute concerned a procedural challenge by a defendant who filed an "appeal" against a first-instance judgment, which the higher court recharacterized as a cassation appeal; however, the appellant failed to attach proof of payment for the mandatory 50 RON judicial stamp duty, despite being formally notified of the obligation and having the statutory period to remedy the defect. Relying on Articles 33(2) and 36(2) of Emergency Government Ordinance No. 80/2013 and Article 486(2) of the Code of Civil Procedure, the court held that the failure to prepay or pay the court within the deadline renders the court incompetent to examine the merits, and cited European Court of Human Rights jurisprudence to affirm that access to justice does not exempt parties from mandatory fee-payment obligations.
Legislator headnote
AI generatedart. 494 din Legea nr. 134/2010, art. 493 alin. (2) din Legea nr. 134/2010, art. 21 din Legea nr. 304/2004, art. 97 din Legea nr. 134/2010, art. 493 pct. 3 C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ; Cassation appeal annulled for failure to pay judicial stamp duty despite formal warning: Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând, în condiţiile art. 395 coroborat cu dispoziţiile art. 494 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată la 10 martie 2016 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, pârâtul A. a învestit instanţa cu o cerere de "apel" împotriva încheierii din 3 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă prin care a fost respins ca inadmisibilă cererea de suspendarea a executării deciziei civile nr. 1042/A din 12.11.2015 pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2015, până la soluţionarea recursului, formulată de recurentul pârât A..
Prin rezoluţia din 25 iulie 2016 a fost dispusă întocmirea raportului asupra admisibilităţii căii de atac, în condiţiile art. 493 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.
Prealabil, s-a precizat că pârâtul A. a exercitat în cauză calea de atac intitulată "Apel", ce a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi ca fiind "Recurs", având în vedere că Înalta Curte nu are competenţa de soluţionare a căii de atac a apelului, ci numai a recursului declarat împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel (conform art. 21 din Legea nr. 304/2004 şi art. 97 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.), astfel că, în cuprinsul raportului, referirile la calea de atac au avut în vedere "recursul" declarat de pârâtul A. împotriva încheierii 3 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civil, în dosarul nr. x/2015.
Verificând îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 493 pct. 3 C. proc. civ., Înalta Curte a constatat că prezentei cereri de recurs nu i-a fost ataşată taxa judiciară de timbru, potrivit art. 486 alin. (2) teza I C. proc. civ., astfel că, s-a solicitat recurentului, să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 de RON stabilită în sarcina sa.
După întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin încheierea din 7 decembrie 2016, în condiţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., a fost dispusă comunicarea acestuia părţilor, în vederea formulării unor puncte de vedere în termen de 10 zile de la comunicare.
La termenul din data de 12 aprilie 2017, completul de filtru a luat în examinare, în temeiul art. 248 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., cu prioritate chestiunea prealabilă a timbrajului, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii.
Cererea de recurs formulată de pârâtul A. împotriva încheierii din 3 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă va fi anulată ca netimbrată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit art. 486 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.: "La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii …".
Conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de către instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.
Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dacă, până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţa, reclamantul nu îndeplineşte obligaţia de plată a taxei, instanţa va anula cererea sau o va soluţiona în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.
Se constată că prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, iar recurentul, în mod nejustificat, nu s-a conformat obligaţiei ce-i revenea, deşi i s-a pus în vedere să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, stabilită conform dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
De asemenea, se constată că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligaţia timbrării.
Este de amintit că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei acţiuni sau căi de atac, dar şi respectarea dispoziţiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în faţa instanţei, aceasta nefiind legal sesizată.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturile Omului a reţinut în mod constant în jurisprudenţa sa, cu ocazia analizării dreptului la un proces echitabil şi accesul la justiţie, că dreptul la justiţie nu este absolut, ci el se pretează la limitări pentru că el comandă, prin chiar natura sa, o reglementare din partea statului, care are alegerea mijloacelor de a se ajunge la atingerea acestui scop (cauza Tolstoy Miloslovski vs. Regatul Unit, 13.07.1995), stabilind, totodată, că taxele judiciare de timbru sau diverse alte sume de bani pe care trebuie să le plătească reclamantul, nu sunt incompatibile cu art. 6 din CEDO.
Prin urmare, faţă de cele ce preced, precum şi pentru a da eficienţă principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, instanţa este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de lege.
Or, în cauză, aceste cerinţe se constată a nu fi îndeplinite, aşa încât excepţia netimbrării este întemeiată, motiv pentru care, Înalta Curte urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 şi să anuleze ca netimbrată cererea de recurs formulată pârâtul A. împotriva încheierii din 3 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrată cererea de recurs formulată de pârâtul A. împotriva încheierii din 3 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 aprilie 2017.