Appeal inadmissibility in moral damages claims under the 1 million RON statutory threshold for non-reviewable judgments
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, leaving the appellate decision in force. The case involved a claim for moral damages resulting in the death of a close relative, where the appellate court had previously granted the defendant's appeal on the grounds of the statute of limitations and dismissed the original claims. The Supreme Court ruled that the appeal was inadmissible because the total value of the claims (up to 1,000,000 RON per plaintiff) fell below the monetary threshold established for appeals in specific civil matters under Law No. 2/2013, rendering the appellate decision final and not subject to further review at the Supreme Court level. The decisive legal basis included the principle of the legality of the avenue of appeal under Article 457 of the Code of Civil Procedure, the specific transitional provisions of Law No. 2/2013 regarding non-appealable judgments in certain monetary claims, and Articles 99 and 100 of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 457 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010, art. 100 C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ; Appeal inadmissibility in moral damages claims under the 1 million RON statutory threshold for non-reviewable judgments: The case involved a claim for moral damages resulting in the death of a close relative, where the appellate court had previously granted the defendant's appeal on the grounds of the statute of limitations and dismissed the original claims. The Supreme Court ruled that the appeal was inadmissible because the total value of the claims (up to 1,000,000 RON per plaintiff) fell below the monetary threshold established for appeals in specific civil matters under Law No. 2/2013, rendering the appellate decision final and not subject to further review at the Supreme Court level. The decisive legal basis included the principle of the legality of the avenue of appeal under Article 457 of the Code of Civil Procedure, the specific transitional provisions of Law No. 2/2013 regarding non-appealable judgments in certain monetary claims, and Articles 99 and 100 of the Code of Civil Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe procedural basis cited in the dispositive section to justify dismissing the appeal as inadmissible without examining it on the merits and limiting the judgment's reasoning to the solution only.
Full text
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport cu prevederile art. 499 teza a II-a C. proc. civ., potrivit cărora, în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, cum este şi recursul în cauză, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, constată următoarele:
Cu referire la motivul de inadmisibilitate, Înalta Curte reţine că art. 457 C. proc. civ. reglementează principiul legalităţii căii de atac potrivit căruia hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.
Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.
Reglementarea condiţiilor şi a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituţie şi nu încalcă drepturile reglementate ale justiţiabililor, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea în limitele competenţei atribuite prin lege fiind de ordine publică.
Prezentul recurs are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care instanţa a admis apelul declarat de S.C. A. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 2330 din 23.09.2015 pronunţată de Tribunalul Ilfov, în dosarul nr. x/2014, în contradictoriu cu intimaţii - reclamanţi B., C., D. reprezentată de C., intimat - intervenient E.. A fost schimbată sentinţa apelată în sensul că a fost admisă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi s-a respins acţiunea, ca prescrisă.
Art. XVIII din Legea nr. 2/2013 prevede: " (1) Dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016.
(2) În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv.
În speţă, prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii B., C. şi D., în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.A. şi intervenientul E., au solicitat obligarea pârâtei la plata despăgubirilor cu titlu de daune morale pentru B., pentru decesul fiului F., suma de 1.000.000 RON, pentru C., pentru decesul fiului F., suma de 1.000.000 RON şi pentru D., pentru decesul fratelui F., suma de 500.000 RON.
Aşa fiind, raportând datele speţei la dispoziţiile legale evocate se constată că este vorba de o acţiune în pretenţii, având caracter patrimonial, iar recursul este inadmisibil, întrucât valoarea pretenţiilor contestate de fiecare reclamant în prezentul litigiu se află sub plafonul prevăzut de lege pentru exercitarea căii de atac a recursului, aspect ce rezultă şi din coroborarea prevederile art. 99 şi art. 100 C. proc. civ.
Prin urmare, hotărârea ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţare, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.
Aşa fiind, în condiţiile în care recursul declarat în cauză nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate în principiu, la care se referă art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport de prevederile art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanţii D. - reprezentată de C., C. şi B. împotriva deciziei civile nr. 814/A din 17 mai 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanţii D. - reprezentată de C., C. şi B. împotriva deciziei civile nr. 814/A din 17 mai 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 aprilie 2017.