Admissibility of revision for untaxed annulment of jurisdiction transfer order under absolute prohibition of appeal

Deliberând asupra cererii de revizuire de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 375 din 2 martie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, a fost anulată ca netimbrată cererea formulată de petentul A. având ca obiect strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a Civilă.

La data de 4 martie 2017, A. a solicitat revizuirea încheierii nr. 375 din 2 martie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, motivat de faptul că familia sa beneficiază de scutiri de taxe, în raport cu prevederile Decretului-Lege nr. 118/1990.

Analizând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 137 raportat la art. 322 alin. (1) şi la art. 326 alin. (3) C. proc. civ., văzând şi prevederile art. 40 alin. (4) din acelaşi cod, excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată şi, pe cale de consecinţă, va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti, exercitarea acestora şi efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalităţii căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Este de necontestat că recunoaşterea unei căii de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.

Obiectul revizuirii este determinat chiar prin dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., text legal potrivit căruia se poate solicita revizuirea "unei hotărâri rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul".

Potrivit dispoziţiilor art. 40 alin. (4) C. proc. civ.:

"hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare şi nu este supusă niciunei căi de atac", din modul în care este redactat textul rezultând că legea nu face nicio distincţie între căile de atac ordinare şi cele extraordinare. Or, unde legea nu distinge, nici judecătorul nu poate face vreo asemenea distincţie.

Înalta Curte constată că, în speţă, prin încheierea ce se tinde a fi revizuită, a fost anulată ca netimbrată cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a Civilă.

Aşa fiind, hotărârea supusă revizuirii nu face parte din categoria celor prevăzute în art. 322 alin. (1) C. proc. civ. şi cum dispoziţiile art. 40 alin. (4) C. proc. civ. prevăd în mod expres că hotărârea asupra strămutării nu este supusă niciunei căi de atac, rezultă că aceasta nu poate fi supusă nici revizuirii.

Pentru raţiunile înfăţişate, în temeiul art. 322 alin. (1) C. proc. civ., cu referire şi la art. 40 alin. (4) C. proc. civ., raportat la art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii nr. 375 din 2 martie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii nr. 375 din 2 martie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 aprilie 2017.