Appeal against peremption of recurs dismissed as inadmissible; challenged decision stays final.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the claimant’s appeal against the Court of Appeal’s decision of December 14, 2016, which had declared the claimant’s prior appeal (recurs) perempted for remaining inactive for over a year; the challenged decision thus remains final and irrevocable. The dispute arose from a civil case where the lower court suspended proceedings due to the parties’ unjustified absence, leading to the peremption of the claimant’s appeal under Articles 242(1)(2) and 248(1) of the old Civil Procedure Code. The Court ruled that a decision rendered in an appeal (recurs) is irrevocable under Article 377(2)(4) C. proc. civ. and cannot be appealed again, as the right of appeal under Article 253(2) C. proc. civ. applies only to peremption of initial claims or appeals, not to peremption of a recurs, thereby upholding the principle of legality of legal remedies and rejecting a “recurs against recurs.”
Legislator headnote
AI generatedart. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 242 alin. (2) C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 252 alin. (1) C. proc. civ, art. 299 C. proc. civ, art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ; Appeal against peremption of recurs dismissed as inadmissible; challenged decision stays final: The dispute arose from a civil case where the lower court suspended proceedings due to the parties’ unjustified absence, leading to the peremption of the claimant’s appeal under Articles 242(1)(2) and 248(1) of the old Civil Procedure Code. The Court ruled that a decision rendered in an appeal (recurs) is irrevocable under Article 377(2)(4) C. proc. civ. and cannot be appealed again, as the right of appeal under Article 253(2) C. proc. civ. applies only to peremption of initial claims or appeals, not to peremption of a recurs, thereby upholding the principle of legality of legal remedies and rejecting a “recurs against recurs.”
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for rejecting the appeal as inadmissible.
Full text
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin încheierea din 16.09.2015, pronunţată în dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel Timişoara a dispus suspendarea judecării cauzei în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că la termenul din 16.09.2015 părţile au lipsit în mod nejustificat şi că nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă în baza art. 242 alin. (2) C. proc. civ.
S-a constatat că de la 16.09.2015 cauza a rămas în nelucrare, părţile nefăcând niciun act de procedură până la 14.12.2016.
Conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ.:
"orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an".
Potrivit art. 252 alin. (1) C. proc. civ.:
"perimarea se constată din oficiu sau la cererea părţii interesate".
Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, prin decizia civilă nr. 425 din 14 decembrie 2016 a constatat perimat recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. Timişoara împotriva deciziei civile nr. 652/17.06.2015, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2014.
Fără a-şi încadra susţinerile în temeiul de drept al art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., împotriva deciziei civile nr. 425 din 14 decembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, S.C. A. S.R.L. Timişoara a declarat recurs.
Analizând cu prioritate admisibilitatea recursului de faţă, în temeiul dispoziţiilor art. 137 alin. (1) şi art. 299 C. proc. civ., având în vedere şi prevederile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs este inadmisibilă şi o va respinge în consecinţă, pentru considerentele care succed:
Potrivit dispoziţiilor art. 299 C. proc. civ.:
"sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, precum şi cele date în apel".
Prin urmare, potrivit legii, nu există posibilitatea de a declara recurs împotriva unei hotărâri date în recurs şi aceasta, deoarece, conform dispoziţiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., hotărârile date în recurs sunt hotărâri irevocabile, deci nesusceptibile de recurs.
În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti, exercitarea acestora şi efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalităţii căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor şi într-o anumită ordine.
Prin urmare, conform principiului enunţat, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.
Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.
Reglementarea condiţiilor şi a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituţie şi nu încalcă drepturile reglementate ale justiţiabililor.
Este de necontestat că recunoaşterea unei căii de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.
În speţă, reclamanta a exercitat toate căile de atac prevăzute de lege, cu precizarea că, în ceea ce priveşte recursul, judecata acestuia a fost suspendată în temeiul art. 242 pct. 1 C. proc. civ., pricina rămânând în nelucrare mai mult de un an.
În aceste condiţii, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a constatat perimat recursul, hotărârea pronunţată (decizia civilă nr. 425 din 14 decembrie 2016) fiind o hotărâre irevocabilă, conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., întrucât este dată de o instanţă de recurs.
Este adevărat că potrivit art. 253 alin. (2) C. proc. civ. hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare, dar este de necontestat că acest text legal care consacră dreptul de recurs în materie de perimare nu este aplicabil în cazul perimării recursului, întrucât, în acest mod, s-ar deschide calea recursului la recurs, ceea ce însă nu a fost în intenţia legiuitorului.
Astfel, dispoziţiile art. 253 alin. (2) C. proc. civ. sunt aplicabile numai în situaţiile în care s-a constatat perimarea unei cereri de chemare în judecată sau a unui apel.
Prin urmare, decizia civilă nr. 425 din 14 decembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, prin care s-a constatat perimat recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L., are caracter irevocabil, în raport de prevederile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., şi, pe cale de consecinţă, nu poate fi atacată cu recurs, întrucât, aşa cum deja s-a relevat, s-ar deschide calea unui recurs la recurs, ceea ce nu este admisibil.
În consecinţă, pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 425 din 14 decembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 425 din 14 decembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 aprilie 2017.