Supreme Court declines jurisdiction over appeal of salary indexation clarification order, transferring labor discrimination case back to Court of Appeal

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, sub număr de dosar x/2007, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z. şi AA. au chemat în judecată pe pârâţii Curtea de Apel Alba Iulia, Ministerul Justiţiei, Tribunalul Alba şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând ca prin hotărâre judecătorească: să fie obligaţi pârâţii retroactiv începând cu data de 1.01.2007 şi în continuare, la plata drepturilor salariale indexate, în cuantum actualizat la rata inflaţiei de la data plăţii efective, cu următoarele procente de indexare: cu 5% începând cu data de 1.01.2007; cu 2% începând cu data de 1.04.2007; cu 11% începând cu data de 1.10.2007; obligarea pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia să efectueze cuvenitele menţiuni în carnetul de muncă al reclamanţilor.

În motivarea cererii, reclamanţii, în calitate de judecători şi asistenţi judiciari la Tribunalul Alba, au susţinut că au fost şi continuă să fie discriminaţi de pârâtul Statul Român, în raport cu judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ai Curţii Constituţionale, funcţionarii publici, demnitarii şi chiar în raport de personalul auxiliar de specialitate.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul Ministerul Justiţiei a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acţiunii, întrucât se tinde la modificarea actelor normative şi acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege, în condiţiile în care drepturile la care reclamanţii fac trimitere sunt majorări salariale ce se acordă personalului bugetar în temeiul legilor speciale de salarizare.

Pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.

Prin încheierea nr. 18/F/CC/29.10.2007 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2007, s-au admis cererile de abţinere formulate de judecătorii Tribunalului Alba şi s-a dispus trimiterea cauzei la Tribunalul Sibiu.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu, iar, prin încheierea din 23 iulie 2008 pronunţată de această instanţă, s-a dispus, în temeiul art. II alin. (1) şi alin. (2) din O.U.G. nr. 75/2008, scoaterea cauzei de pe rol şi trimiterea dosarului la Curtea de Apel Alba Iulia, competentă să judece pe fond pricina.

Pricina a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub număr de dosar x/2007

Curtea de Apel Alba Iulia, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Prin sentinţa civilă nr. 97 din 3 noiembrie 2008, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis în parte acţiunea reclamanţilor, a obligat pârâţii în solidar la plata în favoarea fiecărui reclamant, corespondent raportului de serviciu, a drepturilor salariale indexate, cu procentul de 5% începând cu data de 01.01.2007 şi în continuare, suma restantă urmând a fi actualizată cu rata inflaţiei până la data plăţii efective.

A obligat pârâta Curtea de Apel Alba Iulia să efectueze cuvenitele menţiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant, conform prezentei şi a respins celelalte pretenţii.

Prin decizia civilă nr. 625 din 25 mai 2009 pronunţată în dosarul nr. x/2007, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins recursurile declarate de pârâţii Curtea de Apel Alba Iulia şi Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 97/2008 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2007.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia I civilă sub număr de dosar x/2007, petenţii B., J., G., X., O., H. în contradictoriu cu intimaţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Alba şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării au solicitat lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 97/3.11.2008 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr. x/2007, în sensul de a se preciza neechivoc că pârâţii datorează procentul de creştere salarială de 5 % începând cu data pronunţării acesteia şi pentru viitor, respectiv că această indexare/creştere salarială procentuală trebuia inclusă/cuprinsă în indemnizaţia individuală de încadrare brută lunară a fiecărui reclamant şi păstrată/menţinută în aceasta.

Prin încheierea nr. 33 din 3 septembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2007, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a admis cererea de lămurire a dispozitivului sentinţei civile nr. 97/2008 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr. x/2007, formulată de reclamanţii B., G., O., J., X., H.. A lămurit dispozitivul sentinţei civile nr. 97/2008 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr. x/2007, în sensul că drepturile salariale indexate, cu procentul de 5% au fost şi rămân incluse în indemnizaţia brută de încadrare.

Invocând în drept dispoziţiile art. 304 alin. (1) pct. 5 şi pct. 9 C. proc. civ., MINISTERUL JUSTIŢIEI BUCUREŞTI a declarat recurs împotriva încheierii civile nr. 33/2019 din 3 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2007.

A solicitat admiterea recursului, modificarea încheierii recurate, în sensul respingerii cererii de lămurire, ca nefondată.

Examinând cu prioritate, în baza art. 316, raportat la art. 298 şi la art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepţia necompetenţei sale materiale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Petenţii şi-au întemeiat cererea de lămurire a dispozitivului sentinţei civile nr. 97 din 3 noiembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2007, pe dispoziţiile art. 2811 C. proc. civ. de la 1865.

Potrivit art. 2811 C. proc. civ. de la 1865:

"în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cerere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice."

Totodată, art. 2813 alin. (1) din acelaşi cod statuează că:

"încheierile pronunţate în temeiul art. 281 şi 2811, precum şi hotărârea pronunţată potrivit art. 2812 sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor potrivnice ori completarea."

Astfel, textul legal precitat statuează asupra regimului juridic al căilor de atac, hotărârea dată asupra îndreptării/lămuririi/înlăturării dispoziţiilor potrivnice sau completării unei hotărâri fiind supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea lămurită, îndreptată sau completată.

Pentru identitate de raţiune, regimul juridic care guvernează căile de atac declarate împotriva hotărârilor a căror lămurire, îndreptare sau completare se cere se impune şi în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a cererilor de lămurire, îndreptare sau completare.

Astfel, hotărârea de lămurire, îndreptare sau completare este susceptibilă de a fi cenzurată de aceleaşi instanţe competente să soluţioneze căile de atac îndreptate împotriva hotărârilor a căror lămurire, îndreptare sau completare s-a cerut.

În speţă, litigiul dedus judecăţii, soluţionat prin sentinţa a cărei lămurire s-a cerut, este un litigiu guvernat de legislaţia muncii, situaţia de discriminare invocată de reclamanţi vizând drepturile salariale ce le revin în baza contractului de muncă de la ordonatorii de credite pârâţi.

Se constată că atât hotărârea de primă instanţă, cât şi hotărârea pronunţată în temeiul art. 2811 C. proc. civ. au fost soluţionate de către curtea de apel, competenţa de la data soluţionării în primă instanţă, stabilită potrivit dispoziţiilor art. I alin. (1) din O.U.G. nr. 75/2008 păstrându-se şi în cazul cererii de lămurire de dispozitiv.

De asemenea, potrivit art. I alin. (2) din O.U.G. nr. 75/2008:

"recursul împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel se judecă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie".

Prin decizia nr. 104/2009, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală şi a constatat că dispoziţiile art. I şi II din O.U.G. nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei sunt neconstituţionale.

Astfel, art. I alin. (2) din O.U.G. nr. 75/2008, prin care s-a stabilit competenţa de soluţionare a recursului împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel în cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit O.U.G. nr. 27/2006, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost declarat neconstituţional prin decizia mai sus precizată, iar prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 76/2009 a fost abrogat.

În urma abrogării art. I şi art. II din O.U.G. nr. 75/2008 prin Legea nr. 76/2009, recursul declarat împotriva hotărârii în primă instanţă de curtea de apel a fost soluţionat tot de curtea de apel, în complet format din trei judecători.

Identitatea de raţiune care se desprinde din examinarea dispoziţiilor art. 2811 şi art. 2813 C. proc. civ. impune, aşadar, ca şi în cazul recursului exercitat împotriva hotărârii de lămurire a dispozitivului competenţa de soluţionare a acestei căi de atac să se determine similar şi să revină tot curţii de apel, care a soluţionat şi recursul declarat împotriva hotărârii de fond.

Prin urmare, regimul juridic care guvernează căile de atac declarate împotriva unei hotărâri care a făcut obiectul unei cereri de lămurire guvernează, pentru identitate de raţiune, şi competenţa materială de soluţionare a recursului declarat împotriva hotărârii pronunţate cu privire la cererea de lămurire.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 316, raportat la art. 298 şi art. 137, cu referire la art. 97, la art. 2811 şi art. 2813 C. proc. civ., văzând şi articolul unic pct. 1 şi pct. 2 din Legea nr. 76/2009, Înalta Curte va declina competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL JUSTIŢIEI împotriva încheierii civile nr. 33/2019 din 3 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2007.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2020.