Improper recharacterization of civil action from undue payment to contractual liability without adversarial debate

Asupra recursului, din examinarea lucrărilor din dosar, s-a constatat următoarele:

1. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Călăraşi, secţia civilă, sub nr. x/2011, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pârâta S.C. B. S.R.L., solicitând obligarea acesteia la plata sumelor datorate reclamantei în cuantum de 1.013.745,91 RON (echivalentul a 235.142,40 Euro), reprezentând diferenţa între totalul sumelor achitate de către reclamantă către pârâtă şi valoarea contractelor de vânzare-cumpărare efectiv încheiate între părţi; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale pentru suma datorată reclamantei; instituirea sechestrului asigurător asupra averii mobile a pârâtei S.C. B. S.R.L. şi a popririi asiguratorii asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate pârâtei de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, pentru sumele datorate de către debitoare reclamantei.

2. Prin sentinţa comercială nr. 3198 din 26 octombrie 2011 pronunţată de Tribunalul Călăraşi, secţia civilă a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti şi, totodată, s-a dispus restituirea către reclamanta S.C. A. S.R.L. a ordinului de plată nr. x din 17 octombrie 2011, prin care a fost consemnată cauţiunea în cuantum de 30.412 RON.

3. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, sub nr. x/2011.

3.1 Prin încheierea din 1 noiembrie 2012 a Tribunalului Bucureşti, s-a dispus conexarea dosarului nr. x/2012 al aceleiaşi instanţe la dosarul nr. x/2011.

3.2 Prin sentinţa civilă nr. 16737 din 8 noiembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a fost respinsă ca inadmisibilă excepţia necompetenţei teritoriale invocate de reclamanta S.C. A. S.R.L..

A fost admisă excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant cu privire la cererea principală şi s-a dispus anularea cererii principale a reclamantei S.C. A. S.R.L., ca fiind formulată de o persoană fără calitate de reprezentant.

A fost admisă excepţia insuficientei timbrări a cererii conexe şi s-a dispus anularea acesteia ca insuficient timbrată.

Totodată, reclamanta S.C. A. S.R.L. a fost obligată la plata sumei de 10.000 RON cheltuieli de judecată către pârâtă.

3.3 Prin decizia civilă nr. 211 din 29 mai 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a fost admis apelul reclamantei S.C. A. S.R.L., a fost anulată în parte sentinţa civilă nr. 16737 din 8 noiembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în sensul că a fost respinsă excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant cu privire la cererea principală, a fost admisă excepţia insuficientei timbrări a cererii conexe şi au fost anulate capetele de cerere nr. x şi 4 din cererea conexă. Totodată, cauza a fost trimisă aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea cererii principale şi a capetelor din cererea conexă care nu au fost anulate ca netimbrate.

3.4 Recursul formulat de pârâta S.C. B. S.R.L. împotriva acestei decizii a fost respins ca nefondat, prin decizia nr. 1465 din 10 aprilie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Prin aceeaşi decizie, pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.720 RON către reclamanta A. S.R.L..

4. Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la data de 30 mai 2014, sub acelaşi număr de dosar, x/2011

4.1 Prin sentinţa civilă nr. 6481 din 30 decembrie 2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă s-a respins cererea principală formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L. şi capetele 2, 3 şi 6 din cererea conexă formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., ca neîntemeiate.

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a fost obligată la plata către pârâta S.C. B. S.R.L. a sumei de 15.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

În argumentarea acestei soluţii, s-a reţinut în esenţă că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de C. civ. cu privire la plata nedatorată şi că plăţile în valoare de 235.142,40 Euro efectuate de reclamantă în contul pârâtei nu au fost făcute din eroare, ci în baza convenţiei nr. 15 din 14 decembrie 2007, cu titlu de avans.

Astfel, s-a apreciat că obligaţia de restituire a avansului are ca temei contractul şi nu plata nedatorată, reclamanta având la îndemână o acţiune întemeiată pe convenţiile părţilor, conform art. 969 C. civ.

5. Apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 6481 din 30 decembrie 2014 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă a fost admis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin decizia civilă nr. 1184/A din 23 iunie 2016. Sentinţa apelată a fost schimbată în parte, în sensul că a fost admisă în parte acţiunea reclamantei S.C. A. S.R.L., iar pârâta S.C. B. S.R.L. a fost obligată la plata către reclamantă a sumei de 1.013.745,91 RON cu titlu de plată nedatorată şi a sumei de 66.889,7 RON reprezentând dobânzi.

Au fost compensate cheltuielile de judecată efectuate în prima instanţă.

Au fost menţinute, în rest, dispoziţiile sentinţei apelate.

În argumentarea acestei soluţii, instanţa de apel a reţinut în esenţă că, în conformitate cu art. 84 raportat la art. 129 C. proc. civ., deşi acţiunea este fundamentată scriptic pe dispoziţiile art. 992 C. civ., litigiul trebuia să fie soluţionat pe temei contractual, fiind excesiv a i se imputa reclamantei neindicarea între temeiurile de drept şi a art. 969 C. civ., de vreme ce se poate întrevedea incidenţa altui tip de răspundere.

Astfel, urmare analizei pe fond a cererii reclamantei, instanţa de apel a dispus admiterea în parte a acesteia şi obligarea pârâtei la plata sumei de 1.013.745,91 RON (echivalent al sumei de 235.135,04 Euro), la care se adaugă dobânda legală de 66.889,7 RON (cuantum necontestat de pârâta intimată), aceasta fiind suma achitată de reclamanta A. S.R.L. ca avans pentru achiziţionare de terenuri agricole, în temeiul convenţiei părţilor din data de 14 decembrie 2007, astfel cum rezultă din anexa la actul adiţional nr. x din 15 iunie 2009, din înscrisurile aflate în dosar, precum şi din raportul de expertiză contabilă.

6. Împotriva acestei decizii, pârâta S.C. B. S.R.L. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei atacate, în sensul respingerii apelului reclamantei şi menţinerea sentinţei instanţei de fond.

Recurenta-pârâtă a subsumat motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. încălcarea dispoziţiilor art. 129 alin. (4) şi (5), art. 132 şi art. 294 C. proc. civ., precum şi încălcarea principiilor contradictorialităţii, disponibilităţii, rolului activ al judecătorului şi dreptul la un proces echitabil.

S-a susţinut de către recurentă că, instanţa de apel, prin hotărârea pronunţată, a admis apelul reclamantei şi a schimbat sentinţa instanţei de fond cu motivarea că acţiunea reclamantei ar fi în fapt o acţiune întemeiată pe răspunderea contractuală, obligând-o pe recurenta-pârâtă, prin dispozitiv, la plata sumei de 1.013.745,91 RON cu titlu de plată nedatorată.

În argumentarea acestei soluţii, instanţa de apel a apreciat că, în virtutea rolului activ, poate încadra temeiul juridic indicat de reclamantă ca fiind art. 969 C. civ., răspundere contractuală, însă fără a pune această modificare a cauzei acţiunii în discuţia părţilor, anterior pronunţării hotărârii.

În opinia recurentei-pârâte, prin modificarea efectuată de instanţa de apel asupra temeiului juridic al acţiunii, odată cu pronunţarea hotărârii, s-au încălcat dispoziţiile art. 132 şi art. 294 C. proc. civ.

Interdicţia prevăzută de legiuitor de a nu se modifica cauza acţiunii în calea de atac a apelului este aplicabilă inclusiv judecătorului, care în virtutea rolului activ nu mai poate califica temeiul juridic al acţiunii, peste disponibilitatea pârâtei.

Raţiunea acestei interdicţii rezidă în faptul că, în caz contrar, pârâtul nu mai are parte de un proces echitabil, fiindu-i încălcat dreptul la apărare şi, totodată, privat de o cale de atac.

În ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 129 alin. (4) şi (5) C. proc. civ., s-a arătat că instanţa de apel nu a solicitat reclamantei nicio explicaţie referitoare la motivarea în drept a cererii şi nici nu a pus, din oficiu, în dezbaterea părţilor modificarea temeiului juridic de drept al acţiunii.

Instanţa de apel a procedat la modificarea temeiului juridic al acţiunii din art. 992 C. civ. (plată nedatorată) în art. 969 C. civ. (răspundere contractuală), raportându-se la rolul activ al judecătorului în vederea aflării adevărului instituit de art. 129 alin. (5) C. proc. civ.

Or, prin modificarea temeiului acţiunii, operată direct prin hotărâre, instanţa de apel a încălcat principiul contradictorialităţii, cel al disponibilităţii şi dreptul la un proces echitabil.

În argumentarea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., s-a arătat că motivele contradictorii şi străine de natura pricinii sunt reprezentate întocmai de modificarea efectuată de instanţă în privinţa temeiului juridic al acţiunii, în sensul că în cuprinsul considerentelor a calificat acţiunea ca fiind o răspundere contractuală, pentru ca în dispozitiv să dispună obligarea pârâtei la o sumă de bani reprezentând o plată nedatorată.

Faţă de considerentele expuse, s-a solicitat admiterea recursului.

7. Prin întâmpinare, intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea deciziei atacate ca fiind temeinică şi legală, susţinându-se în esenţă că această calificare a acţiunii a avut în vedere, în mod întemeiat, nu natura termenilor folosiţi, ci motivele de fapt ale cererii şi scopul legitim efectiv urmărit prin promovarea acţiunii.

8. Înalta Curte constată că recursul pârâtei este fondat pentru considerentele ce urmează:

Criticile recurentei-pârâte S.C. B. S.R.L. subsumate motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 129 alin. (4) şi (5), art. 132 şi art. 294 C. proc. civ., a principiului contradictorialităţii şi cel al disponibilităţii, a rolului activ al judecătorului şi a dreptului la un proces echitabil, precum contradicţia dintre considerente în raport cu dispozitivul, sunt întemeiate.

Prin decizia pronunţată ce face obiectul prezentului recurs, Curtea de Apel Bucureşti a examinat criticile reclamantei, reţinând, în esenţă, că se poate aprecia că acţiunea promovată este una în răspundere contractuală întemeiată pe dispoziţiile art. 969 C. civ., pentru ca în dispozitiv să dispună obligarea pârâtei la restituirea unei sume de bani cu titlu de plată nedatorată, în raport cu dispoziţiile art. 992 C. civ.

Procedând în acest sens, instanţa de apel a schimbat cauza acţiunii, modificând temeiul juridic al acţiunii din art. 992 C. civ. în art. 969 C. civ., cu încălcarea dispoziţiilor art. 129 alin. (4) şi (5), art. 132 şi art. 294 C. proc. civ., principiul contradictorialităţii, cel al disponibilităţii, rolul activ al instanţei şi dreptul la un proces echitabil.

Dispoziţiile art. 294 C. proc. civ. stabilesc că în apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face alte cereri noi.

În cauză, din lucrările dosarului rezultă că, reclamanta S.C. A. S.R.L. a învestit instanţa de judecată cu o acţiune având ca obiect restituirea unei sume de bani reprezentând plată nedatorată, întemeiată pe dispoziţiile art. 992 C. civ., potrivit precizării acţiunii de la dosarul Tribunalului Călăraşi, formulată ca răspuns la apărările din întâmpinarea pârâtei S.C. B. S.R.L..

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a beneficiat de o apărare calificată şi a furnizat ca unic temei prevederile art. 992 C. civ., iar descrierea raportului juridic încheiat între părţi şi succesiunea faptelor a fost realizată doar în descrierea stării de fapt şi nu a reprezentat un temei alternativ al acţiunii.

De altfel, chiar în etapa apelului, temeiul juridic a fost menţinut de reclamantă, rezultând că instanţa de apel a schimbat cauza acţiunii în apel, contrar dispoziţiilor art. 294 C. proc. civ.

Chiar şi în condiţiile necesităţii lămuririi cauzei specifice a cererii în apel, instanţa de apel nu putea proceda fără dezbateri contradictorii în privinţa reconfigurării temeiului acţiunii reclamantei.

Or, fără a pune în discuţia părţilor acest aspect, instanţa de apel a procedat la modificarea temeiului juridic direct prin decizie, cu încălcarea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare, prin raportare la prevederile art. 129 alin. (4) C. proc. civ., potrivit căruia instanţa are obligaţia de a pune în discuţia părţilor orice împrejurări de fapt şi de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau întâmpinare.

Totodată, având în vedere argumentele consemnate de instanţa de apel subsumate răspunderii civile contractuale în considerentele deciziei atacate şi soluţia din dispozitiv referitoare la obligaţia de plată fondată pe faptul juridic licit, plată nedatorată, se constată că sunt întemeiate şi criticile subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., sub aspectul neconcordanţei motivelor cu soluţia din dispozitiv.

Este util de subliniat că o hotărâre trebuie să respecte exigenţele art. 6 paragraf 1 CEDO, întrucât, conform jurisprudenţei CEDO, noţiunea de proces echitabil presupune ca o instanţă internă să fi examinat în mod real problemele esenţiale care i-au fost supuse analizei, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa.

Prin urmare, constatând că se confirmă motivele de nelegalitate reglementate de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport de dispoziţiile art. 312 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., urmează să admită recursul pârâtei, să caseze decizia atacată şi să trimită cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta S.C. B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1184/A din 23 iunie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 aprilie 2017.