Nullity of recourse for failure to develop legal grounds and raising new factual arguments regarding the non-existence of the defendant political party for the first time at the Supreme Court level.

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi înregistrată sub nr. x/2014 din data de 10.10.2014, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B. - Biroul Permanent Judeţean Tulcea, a contestat Decizia nr. 8 din 20.09.2014 emisă de Biroul Permanent Judeţean Tulcea, ca fiind nelegală şi nefondată.

Tribunalul Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal a pronunţat sentinţa civilă nr. 526 din 02.04.2015, prin care a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul B. - Biroul Permanent Judeţean Tulcea, ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile.

Împotriva sentinţei a declarat apel reclamantul A..

Prin decizia civilă nr. 93/C din 28 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă s-a respins apelul formulat de apelantul reclamant A., în contradictoriu cu intimatul pârât B. - Organizaţia Judeţeană Tulcea, împotriva sentinţei civile nr. 526/02.04.2015 pronunţate de Tribunalul Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal - în dosarul nr. x/2014, ca nefondat.

Curtea de apel a reţinut, în esenţă, astfel cum a reţinut şi instanţa de fond, că reclamantul trebuia să parcurgă jurisdicţia internă a partidului, ca urmare a excluderii din partid, conform deciziei nr. 8/2014, după care se putea adresa instanţei judecătoreşti.

Cu alte cuvinte, el trebuia să parcurgă o procedură prealabilă, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (3) şi art. 15 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 14/2003 raportate la art. 193 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. şi, întrucât apelantul nu a urmat această procedură, în mod corect a fost admisă excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi respinsă acţiunea ca inadmisibilă.

Împotriva deciziei curţii de apel a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi rejudecând să se dispună anularea deciziei nr. 8/20.09.2014 ca nelegală.

Recurentul arată că niciuna dintre instanţe nu a verificat dacă, la momentul introducerii contestaţiei, acea formaţiune politica mai exista. Este de notorietate faptul că, în prezent, acea formaţiune politică a fuzionat cu un alt partid, precum şi faptul că, la momentul la care a fost luata măsura excluderii, acel înscris nu mai putea să emane de la pârât, ci de la noua formaţiune politică. Tot astfel, instanţa a trecut şi peste faptul că pârâta, deşi nu mai exista ca entitate de sine stătătoare, a formulat întâmpinare şi a invocat excepţii, acestea fiind semnate şi însuşite de o persoană care, din punctual de vedere al noii alianţe, nu mai are atribuţii privind conducerea partidului nou înfiinţat.

Intimatul -pârât B. - Biroul Permanent Judeţean Tulcea nu a depus întâmpinare.

Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, care a fost comunicat părţilor.

Deşi li s-a pus în vedere că au posibilitatea să depună în scris puncte de vedere în termen de 10 zile de la data comunicării, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., părţile nu au înţeles să îşi exercite acest drept.

Analizând recursul, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) din acelaşi cod, "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Astfel, pentru a se putea constata că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurentul aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 menţionat mai sus.

Trebuie subliniat însă că, pentru a conduce la casarea hotărârii recurate, recursul nu se poate limita doar la indicarea uneia sau mai multor ipoteze dintre cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., condiţia legală a dezvoltării motivelor presupunând ca ele să poată fi încadrate într-unul dintre acestea.

Din observarea criticilor formulate, se constată că recurentul-reclamant deşi a indicat în cuprinsul recursului motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., criticile nu au fost dezvoltate şi argumentate cu trimitere la textele legale care au fost aplicate greşit de către instanţa de apel.

În speţă, se apreciază că sunt incidente dispoziţiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., întrucât recurentul invocă pentru prima dată în recurs faptul că formaţiunea politică care are calitatea de pârâtă în cauză, nu mai există.

Aspectele învederate de recurent se rezumă la această afirmaţie, invocată "omisso medio", fără însă a arăta, în concret, în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluţia pronunţată în apel şi la argumentele folosite de instanţă în fundamentarea acesteia, ceea ce atrage incidenţa prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

În considerarea argumentelor expuse mai sus, Înalta Curte constată că examinarea memoriului de recurs impune concluzia că recurentul nu a formulat nicio critică care să poată fi încadrată în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar indicarea celui reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 a fost făcută doar formal.

Sancţiunea nulităţii recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârşire, ci şi în cazul motivării necorespunzătoare, care de asemenea nu constituie o motivare în sensul procedural al recursului. O astfel de situaţie intervine şi în cauza de faţă din moment ce, aşa cum s-a arătat, recurentul nu a dezvoltat critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ci s-a limitat la simpla afirmare a netemeiniciei şi nelegalităţii deciziei atacate.

În alţi termeni, se poate reţine că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac.

În consecinţă, pentru considerentele arătate, Înalta Curte, dând eficienţă prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 93/C din 28 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează cererea de recurs formulată de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 93/C din 28 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 martie 2017.