Mandatory suspension of proceedings for absent parties without express request for judgment in absentia under special conditions of employment classification

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 382 din 12 aprilie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul Botoşani, secţia I civilă a admis, în parte, acţiunea formulată de Sindicatul ",A." Botoşani pentru reclamantul B., în contradictoriu cu pârâţii Comuna Crăcăoani prin Primar, Consiliul Local Crăcăoani, Primăria Comunei Crăcăoani şi Primarul Comunei Crăcăoani; a constatat dreptul reclamantului la încadrarea în condiţii speciale de muncă în procent de 100 %, potrivit art. 33 lit. c) din Legea nr. 307/2006 coroborat cu pct. II din Anexa 2 la H.G. nr. 1294/2001 şi Ordinul MAI nr. 283/2002 pentru activitatea desfăşurată de reclamant, în calitate de şef servicii situaţii de urgenţă începând cu data de 01.02.2007; a obligat pârâtul Primarul Comunei Crăcăoani să emită dispoziţie privind încadrarea reclamantului în condiţii speciale de muncă potrivit sentinţei civile nr. 382/12.04.2018; a respins, ca nefondat, capătul de cerere privind acordarea suplimentară a unui număr de 3 zile la concediu de odihnă.

Împotriva sentinţei civile nr. 382 din 12 aprilie 2018, pronunţate de Tribunalul Botoşani, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017, a formulat apel pârâta COMUNA CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR, dosarul fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă la 11 iunie 2018.

În faza procesuală a apelului, prin încheierea din 7 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017, s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în baza dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

Recurenţii-pârâţi Comuna Crăcăoani prin Primar, Consilul Local al Comunei Crăcăoani, Primăria Comunei Crăcăoani prin Primar şi Primarul Comunei Crăcăoani au formulat recurs împotriva încheierii din 7 noiembrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 5 decembrie 2018.

Prin recursul formulat de recurenţii-pârâţi s-a solicitat repunerea cauzei pe rolul instanţei, conform art. 415 din C. proc. civ. şi s-a arătat că părţile nu au cerut judecarea cauzei în lipsă, din omisiune şi din eroare.

Astfel, s-a susţinut că părţile în litigiu au omis să solicite expres, în cererea de apel sau în întâmpinare, ca judecata cauzei să se facă în lipsă, însă recurenţii consideră că acest fapt nu poate fi interpretat ca o culpă procesuală şi sancţionată prin suspendarea judecăţii.

Se arată că, în speţă, nu se pune problema unei desistări din partea părţilor în judecarea cauzei, în condiţiile în care au fost întreprinse toate demersurile procedurale şi s-a răspuns la fiecare solicitare a instanţei de judecată în faza prealabilă de regularizare a cererii, conform prevederilor C. proc. civ.

Recurenţii susţin că dispoziţiile suspendării voluntare a judecăţii sunt incidente numai dacă legea procedurală nu prevede o sancţiune specială pentru neîndeplinirea unei anumite obligaţii procesuale or, în speţă, părţile şi-au îndeplinit toate obligaţiile procedurale impuse de lege.

Prin urmare, consideră că neîndeplinirea obligaţiei de a cere judecarea cauzei în lipsă nu poate fi sancţionată cu suspendarea judecăţii, instanţa fiind în măsură să continue judecata cererii cu care a fost iniţial învestită, întrucât potrivit art. 9 alin. (2) din C. proc. civ., obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor.

În opinia recurenţilor-pârâţi, pentru ca obligaţia procesuală neîndeplinită de parte să conducă la suspendarea judecăţii, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., trebuie să nu existe un alt mijloc de realizare a acesteia, iar omisiunea părţii să împiedice instanţa în continuarea sau finalizarea procesului.

De asemenea, s-a arătat că părţile litigante şi-au îndeplinit obligaţiile procedurale şi că simpla omisiune de a preciza expres în cererile depuse la dosar faptul că "solicită judecarea în lipsă" nu poate fi interpretată ca o intenţie a acestora de a nu mai insista în judecarea cauzei.

Pentru aceste motive, recurenţii-pârâţi au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 7 noiembrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, în dosarul nr. x/2017, precum şi trimiterea dosarului "primei instanţe", în vederea continuării judecăţii cauzei.

Intimatul-reclamant Sindicatul "A." în numele şi pentru B. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea încheierii atacate, cu cheltuieli de judecată în sumă de 300 RON.

La 18 ianuarie 2019, data poştei, recurenţii-pârâţi Comuna Crăcăoani prin Primar, Consilul Local al Comunei Crăcăoani, Primăria Comunei Crăcăoani prin Primar şi Primarul Comunei Crăcăoani au depus răspuns la întâmpinare, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi continuarea judecăţii cauzei.

În temeiul art. 493 din C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea din 18 aprilie 2019, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părţi.

Părţile nu au depus la dosar punct de vedere la raport.

Prin încheierea din 7 noiembrie 2019, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, a admis în principiu recursul şi a fixat termen în şedinţă publică, pentru soluţionarea acestuia.

Înalta Curte, analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Deşi recurenţii-pârâţi nu au indicat niciunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., faţă de critica dezvoltată în memoriul de recurs, care vizează, în esenţă, interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., recursul formulat în cauză va fi analizat prin prisma motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Conform prevederilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. "Judecătorul va suspenda judecata: ... 2. când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă".

Acest text de lege ce se referă la suspendarea voluntară, determinată de lipsa părţilor, are caracter imperativ, iar nu facultativ şi, drept urmare, obligă instanţa de judecată să dispună suspendarea judecăţii dacă niciuna dintre părţi nu se înfăţişează la strigarea pricinii şi nu s-a cerut judecarea în lipsă.

În speţă, recurenţii au arătat că înţeleg să formuleze recurs împotriva încheierii din 7 noiembrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017, întrucât soluţia dată este nelegală, în condiţiile în care părţile au omis, din eroare, să solicite judecata cauzei în lipsă prin actele depuse la dosar.

S-a criticat încheierea recurată din perspectiva faptului că instanţa de apel a apreciat, în mod greşit, că sunt incidente dispoziţiile legale ce reglementează suspendarea voluntară a judecăţii, deşi părţile şi-au îndeplinit toate obligaţiile procesuale.

Totodată, s-a susţinut că simpla omisiune de a preciza expres că "solicită judecarea cauzei în lipsă", nu poate fi interpretată în sensul că părţile nu mai insistă în soluţionarea cauzei.

Examinând criticile recurenţilor-pârâţi, Înalta Curte constată că acestea nu pot fi primite, întrucât Curtea de Apel Suceava, cu respectarea principiului disponibilităţii părţilor, în mod corect, a dat eficienţă dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., în condiţiile în care la termenul de judecată din 7 noiembrie 2018, la care s-a suspendat pricina, procedura de citare a fost legal îndeplinită, părţile au lipsit nejustificat şi nu a existat vreo solicitare în sensul judecării cauzei în lipsă.

Cum, din înscrisurile aflate la dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă, rezultă că niciuna dintre părţi nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în mod corect, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Pe de altă parte, Înalta Curte reţine că este neîntemeiată susţinerea recurenţilor, în sensul că instanţa nu trebuia să procedeze la suspendarea judecăţii cauzei, câtă vreme părţile şi-au îndeplinit obligaţiile procesuale, deoarece temeiul juridic al suspendării este art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., şi nu art. 242 alin. (1) din acelaşi cod.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte constată că nu este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., astfel încât va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâţii COMUNA CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR, CONSILUL LOCAL AL COMUNEI CRĂCĂOANI, PRIMARUL COMUNEI CRĂCĂOANI şi PRIMĂRIA COMUNEI CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR împotriva încheierii din 7 noiembrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, reţinând culpa procesuală a recurenţilor-pârâţi COMUNA CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR, CONSILUL LOCAL AL COMUNEI CRĂCĂOANI, PRIMARUL COMUNEI CRĂCĂOANI şi PRIMĂRIA COMUNEI CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR, în temeiul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., îi va obliga pe aceştia la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimatul-reclamant B..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâţii COMUNA CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR, CONSILUL LOCAL AL COMUNEI CRĂCĂOANI, PRIMARUL COMUNEI CRĂCĂOANI şi PRIMĂRIA COMUNEI CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR împotriva încheierii din 7 noiembrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.

Obligă recurenţii-pârâţii COMUNA CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR, CONSILUL LOCAL AL COMUNEI CRĂCĂOANI, PRIMARUL COMUNEI CRĂCĂOANI şi PRIMĂRIA COMUNEI CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul-reclamant B..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2020.