Nullity of notarial certification due to fraud: appellate omission of merits reasoning and contradictory motives

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş la data de 20.06.2014, reclamanta S.C. A. S.R.L., având administrator judiciar B. şi C., a chemat în judecată pârâţii Biroul Notarilor Publici D. şi S.C. E. S.R.L., pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a încheierii de certificare autentificată sub nr. x/12.02.2013 emisă de primul pârât, în contextul emiterii acesteia prin fraudarea legii, respectiv cu încălcarea unor dispoziţii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general; să se dispună ca urmare a constatării nulităţii absolute a încheierii de certificate autentificată sub nr. x/12.02.2013 repunerea reclamantei şi a celei de a doua pârâte în situaţia anterioară emiterii acestui act, respectiv radierea CF din nr. x a localităţii Lipova, nr. cadastral x, CF nr. x a localităţii Lipova, nr. cad. x,CF nr. x a localităţii Lipova, nr. cad. x, CF a x a localităţii Lipova, nr. cad x, CF nr. x a localităţii Lipova, nr. cad. x şi nr. topo x; 443, CF nr. x a localităţii Lipova, nr. cad x şi nr. topo x; a celei de a doua pârâte şi reînscrierea corelativă a reclamantei în calitate de proprietar asupra aceloraşi parcele, cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea de şedinţă din 12.09.2013 a fost respinsă excepţia lipsei calităţii de reprezentant a avocatului ca neîntemeiată, iar la 15.10.2013 s-a dispus suspendarea cauzei potrivit art. 36 alin. (1) din Legea 85/2006, încheiere ce a fost desfiinţată prin decizia civilă nr. 861/17.04.2014 a Curţii de Apel Piteşti şi trimisă cauza spre continuarea judecăţii la tribunal.

Prin încheierea de şedinţă din 23.12.2014 a fost respinsă excepţia necompetenţei funcţionale a Tribunalului Argeş şi excepţia lipsei calităţii de reprezentat al avocatului semnatar al acţiunii, fiind admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului BNP D. şi unită cu fondul excepţia puterii de lucru judecat şi excepţia inadmisibilităţii, pentru considerentele prezentate în acea încheiere.

Prin sentinţa civilă nr. 78 din 12 martie 2015, Tribunalul Argeş a respins atât excepţia inadmisibilităţii, cât şi acţiunea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.

Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă prin decizia civilă nr. 819/2016 din 06 aprilie 2016 a admis apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar B. şi C., împotriva încheierii de şedinţă din 23 decembrie 2014 şi a sentinţei civile nr. 78 din 12 martie 2015, pronunţate de Tribunalul Argeş, a schimbat sentinţa în sensul că a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului B.N.P.A. D. şi pe fond, a respins acţiunea.

Împotriva deciziei civile nr. 819/2016 din 06 aprilie 2016 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar B. şi C..

Recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ., în susţinerea cărora, recurenta a arătat, în esenţă, că prin dispozitivul hotărârii se pretinde că s-ar fi soluţionat cauza pe fond, fiind inserată sintagma şi pe fond respinge acţiunea, în realitate a fost admisă excepţia lipsei de interes a reclamantei în promovarea acţiunii, invocată din oficiu de instanţă.

Recurenta consideră că pretinsa soluţionare pe fond a cauzei prin respingerea sa, intră în contradicţie cu modul de rezolvare a pricinii prin admiterea excepţiei lipsei de interes a reclamantei în promovarea acţiunii, astfel că decizia atacată cuprinde motive contradictorii, respectiv considerente străine de natura cauzei.

Totodată, recurenta consideră că dacă s-a evaluat doar excepţia lipsei de interes, instanţa de apel nu putea ca urmare a schimbării sentinţei atacate şi înlăturării cu totul a considerentelor de fond a primei instanţe, să respingă pe fond acţiunea, întrucât nu a analizat în sine fondul pricinii.

Raportat la motivul prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., recurenta apreciază că în mod eronat instanţa de apel a considerat că reclamanta nu ar justifica interesul în promovarea acţiunii, în condiţiile în care însăşi existenţa înscrisului spre a cărui constatare nulitate tinde, se corelează cu două contracte în care este parte şi cu privire la care prin actul repudiat se pretinde că s-ar întruni condiţiile legale pentru a se atrage constatarea împlinirii unui pact comisoriu de gradul IV.

De asemenea, recurenta susţine, că la evaluarea situaţiei, instanţa a omis că în mod direct încheierea de certificare autentificată i-a afectat în sensul că a determinat pierderea din proprietate a unor bunuri mobile şi imobile, iar acelaşi act, prin păstrarea valabilităţii sale are să se răsfrângă şi în viitor asupra reclamantei, în sensul că certifică în mod nelegal o stare de fapt cu potenţial de a o prejudicia.

Altfel spus, consideră recurenta, sunt încălcate normele ce reglementează verificarea interesului, întrucât decizia recurată a fost emisă urmare admiterii excepţiei dirimante a lipsei de interes a reclamantei.

Pentru aceste motive recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanţei de apel pentru soluţionarea pe fond a pricinii.

Intimata-pârâtă S.C. E. S.R.L. prin administrator judiciar F. S.R.L. prin întâmpinarea depusă la dosar a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului "dat fiind faptul că împotriva hotărârii atacate nu sunt incidente dispoziţiile art. 488 C. proc. civ..", excepţia netimbrării sau a insuficientei timbrări, iar pe fond a solicitat respingerea recursului, menţinerea ca temeinică şi legală hotărârea instanţei de apel.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, întocmit în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul este admisibil.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 03 noiembrie 2016, în unanimitate, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 04 noiembrie 2016.

Intimata-pârâtă S.C. E. S.R.L. prin administrator judiciar F. S.R.L. prin punctul de vedere asupra raportului admisibilităţii în principiu a recursului a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant şi a inadmisibilităţii recursului, solicitând, în principal, constatarea nulităţii recursului, iar în subsidiar, respingerea recursului ca inadmisibil.

Recurenta reclamantă prin punctul de vedere asupra raportului admisibilităţii în principiu a recursului a solicitat admiterea în principiu a recursului, acordarea unui termen de soluţionare în şedinţă publică, iar pe fondul recursului a solicitat admiterea acestuia casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Prin încheierea din data de 19 ianuarie 2017 Înalta Curte a respins excepţia netimbrării cererii de recurs, excepţia lipsei calităţii de reprezentant şi inadmisibilitatea recursului şi a fost admis în principiu recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar B. şi C. împotriva deciziei nr. 819/2016 din 06 aprilie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, Înalta Curte reţine că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 6 din Noul C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pentru care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Fundamentul acestui motiv de recurs rezidă în nerespectarea prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea va cuprinde "considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor".

În accepţiunea acestei norme juridice, motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară, precisă, să răspundă în fapt şi în drept la pretenţiile formulate de părţi, să conducă în mod logic şi convingător la soluţia din dispozitiv, numai o astfel de motivare constituind pentru părţi o garanţie împotriva arbitrariului judecătorilor, iar pentru instanţele superioare un element necesar în exercitarea controlului declanşat prin căile de atac.

În acest context, se reţine că, atunci când o parte a criticat hotărârea, instanţa de apel trebuie să analizeze şi să răspundă motivat criticilor formulate, care nu îşi găseau răspuns în hotărârea primei instanţe şi, totodată, să argumenteze motivele pentru care îşi însuşeşte sau nu, în tot sau în parte, considerentele de fapt ori de drept reţinute de prima instanţă.

Or, în motivarea deciziei recurate, nu se regăseşte silogismul juridic privind respingerea acţiunii pe fond, instanţa de apel făcând o analiză detaliată a admiterii excepţiei lipsei de interes a reclamantei în promovarea acţiunii.

Se constată că instanţa de apel nu a reţinut şi nici nu a înlăturat susţinerile apelantei şi nu a explicat de o manieră convingătoare raţionamentul juridic pe care l-a adoptat în respingerea acţiunii pe fond, aşa încât hotărârea sa nu creează transparenţa asupra silogismului judiciar care trebuie să explice şi să justifice dispozitivul şi graţie căreia să poată fi realizat controlul judiciar.

În realitate, hotărârea instanţei de apel a fost motivată numai sub aspectul admiterii excepţiei lipsei de interes a reclamantei în promovarea acţiunii, ori în dispozitivul deciziei instanţa s-a pronunţat şi pe fondul acţiunii.

Se constată că decizia atacată nu cuprinde nicio referire cu privire la motivele care au dus la respingerea acţiunii, instanţa de apel nu a dat dezlegare problemelor referitoare la fondul cauzei şi nu a expus raţionamentul în urma căruia a apreciat că se impune respingerea acţiunii prin indicarea temeiurilor de drept care au dus la formarea convingerii instanţei în acest sens.

Prin omisiunea instanţei de apel de a analiza şi cerceta, în mod efectiv, prin considerentele hotărârii recurate, fondul cauzei şi a răspunde în integralitate motivelor de fapt şi de drept invocate de apelantă în susţinerea cererii sale de apel, motive ce necesitau un răspuns specific şi explicit, au fost nesocotite dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

În aceste condiţii, recurentei reclamante i s-a cauzat o vătămare procesuală ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de apel.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (2), coroborat cu art. 497 din noul C. proc. civ., va admite recursul, va casa decizia recurată şi va trimite cauza spre rejudecare Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, pentru analiza cauzei pe fond şi să răspundă criticilor formulate de părţi în susţinerea pretenţiilor şi apărărilor lor într-o formă clară şi concisă.

Potrivit art. 501 alin. (3) din Noul C. proc. civ., după casare instanţa de fond va judeca din nou, în limitele casării şi ţinând seama de toate motivele invocate înaintea instanţei a cărei hotărâre a fost casată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar B. şi C. împotriva deciziei nr. 819/2016 din 06 aprilie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Casează decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 martie 2017.