Appeal against perimare ruling annulled for failure to specify cassation grounds.

Asupra recursului, constată următoarele:

Prin decizia nr. 83 din 18 februarie 2015, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 653/A din 26 iunie 2014 pronunţată de Tribunalul Arad - Secţi I Civilă, în dosarul nr. x/2014. Definitivă.

Împotriva acestei decizii, A. a formulat contestaţie în anulare, care a fost soluţionată prin decizia civilă nr. 129 din 21 aprilie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă în sensul constatării perimării acesteia.

La data de 26 aprilie 2016, recurentul A. a declarat recurs împotriva deciziei evocate anterior, precizând că motivele vor fi depuse ulterior, după comunicarea hotărârii atacate. Declaraţia de recurs a fost depusă la instanţa a cărei hotărâre se atacă, iar la data de 28 mai 2016 recurentul a depus o dezvoltare a recursului formulat.

În cuprinsul recursului, recurentul A. a contestat modalitatea în care a fost soluţionată contestaţia în anulare, în sensul constatării perimării, fără a indica în concret criticile de nelegalitate.

La data de 5 iulie 2016, intimata B. Arad a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, conform art. 83 alin. (3) raportat la art. 486 alin. (1) C. proc. civ.

La data de 26 iulie 2016, recurentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul este admisibil în principiu, reţinându-se totodată, că instanţa urmează a se pronunţa cu prioritate asupra excepţiei nulităţii recursului invocată de intimata B. prin întâmpinare.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 8 noiembrie 2016 a fost încuviinţat, în unanimitate, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, fiind dispusă comunicarea acestuia părţilor, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Recurentul a depus la dosar punct de vedere asupra raportului.

Înalta Curte, conform art. 248 C. proc. civ., analizând cauza în completul de filtru, va examina cu prioritate excepţia nulităţii recursului:

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) din acelaşi Cod, "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurentul aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Aceasta, întrucât recursul nu este o cale de atac devolutivă, astfel că autorul acestuia trebuie să îşi exprime nemulţumirea în tiparele fixate de lege.

În speţă, Înalta Curte constată că recursul nu este motivat în raport cu cerinţele art. 486 şi 488 C. proc. civ., fiind aplicabilă sancţiunea nulităţii recursului în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

În plus, analizând motivele de recurs, Înalta Curte constată că recurentul a înţeles să conteste modalitatea în care a fost soluţionată contestaţia în anulare, în sensul constatării perimării, fără a indica în concret criticile de nelegalitate care să vizeze decizia atacată şi care să permită astfel exercitarea controlului de legalitate în această fază procesuală din perspectiva motivelor de casare reglementate de art. 488 C. proc. civ.

În considerarea celor ce preced, constatând că recurentul nu s-a conformat obligaţiei reglementată de dispoziţiile art. 488 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte, având în vedere şi inexistenţa motivelor de ordine publică care să determine aplicarea art. 489 alin. (3) C. proc. civ., va anula recursul, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei civile nr. 129 din 21 aprilie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2017.