Premature appeal of recusal rejection pending final merits judgment in employment dispute

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu la 7 decembrie 2017, sub număr de dosar x/2017, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ SIBIU, a solicitat obligarea pârâtului la schimbarea locului de muncă corespunzător stării actuale de sănătate a acesteia, respectiv pregătirii profesionale, prin acordarea unui loc de muncă vacant în cadrul Ambulatoriului integrat/Serviciul Citologic, respectiv un alt loc de muncă corespunzător, compatibil cu capacitatea actuală de muncă a acesteia şi recomandările medicale.

Prin sentinţa civilă nr. 467/2018 din 26 iunie 2018 pronunţată de Tribunalul Sibiu, secţia I civilă, acţiunea reclamantei a fost respinsă.

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta A. a declarat apel.

Prin cererea formulată verbal la termenul din 15 ianuarie 2019 în dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Alba Iulia, secţia I Civilă, petenta A. a solicitat, în temeiul art. 42 alin. (1) C. proc. civ., recuzarea completului de judecată învestit cu soluţionarea apelului pe care l-a declarat împotriva sentinţei civile nr. 467 din 26 iunie 2018 pronunţată de Tribunalul Sibiu.

Prin încheierea civilă nr. 11 din 15 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017, a fost respinsă cererea de recuzare, reţinându-se că în cauză nu este incident niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.

Împotriva încheierii civile nr. 11 din 15 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, A. a declarat recurs, nemotivat.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 18 octombrie 2019, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Nu s-au formulat puncte de vedere la raportul întocmit în cauză.

Analizând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este prematur formulat, motiv pentru care va fi respins, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 53 alin. (1) C. proc. civ., încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când aceasta din urmă hotărâre este definitivă (cum este şi situaţia de faţă, întrucât cauza dedusă judecăţii are ca obiect un conflict de muncă, iar decizia pronunţată în apel este o hotărâre definitivă, prin urmare, nesusceptibilă de recurs, faţă de dispoziţiile art. XVIII alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 2/2013, în forma modificată prin art. I alin. (2) din O.U.G. nr. 95/2016, raportat la art. 214 din Legea nr. 62/2011), încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.

Se constată că la momentul promovării recursului declarat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare (31 ianuarie 2019), cauza nu era soluţionată.

Prin urmare, în condiţiile în care art. 53 alin. (1) C. proc. civ. stipulează expres că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii definitive, recursul dedus judecăţii apare ca fiind prematur formulat.

Este de amintit că art. 457 C. proc. civ. reglementează principiul legalităţii căii de atac potrivit căruia hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Pentru raţiunile înfăţişate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în raport de prevederile art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge, ca prematur formulat, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii civile nr. 11 din 15 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii civile nr. 11 din 15 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, ca prematur formulat.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2020.