Nullity of 1949 real estate sale contract; lack of legitimate interest to appeal dismissal of a party without passive procedural capacity

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub număr x/2013 la Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a Civilă, după disjungere din dosar nr. x/2012, reclamanta A. a chemat în judecată pârâţii B. şi RAAPPS, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, transcris în registrul de transcripţiuni-inscripţiuni al fostului Tribunal Ilfov, secţia I-a Civ. Com, cu nr. x/25.03.1949.

La termenul de judecată din data de 20.11.2013, s-a dispus introducerea în cauză a numitei C., în calitate de moştenitoare a pârâtului B..

La termenul de judecată din data de 19.02.2014, tribunalul a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei RAAPPS, care a fost scoasă din cauză.

Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă prin sentinţa civilă nr. 334 din 18.03.2015, a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamanta A., împotriva pârâţilor Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, C. şi B.; a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare transcris sub număr x/25 martie 1949 la Grefa Tribunalului Ilfov, secţia I comercială, încheiat între D. şi E., în calitate de vânzători şi B. în calitate de cumpărător; a respins acţiunea faţă de pârâţii RA APPS şi C., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că potrivit înscrisului sub semnătură privată intitulat Act de vânzare-cumpărare transcris sub număr x/25 martie 1949 la Grefa Tribunalul Ilfov, secţia I civilă, numiţii D. şi E., domiciliaţi în Bucureşti, în calitate de vânzători, pe de o parte şi B., domiciliat în Bucureşti, în calitate de cumpărător, pe de altă parte, a intervenit o convenţie de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul situat în Bucureşti, str. x compus din teren de 928 mp şi construcţii .

S-a reţinut că potrivit concluziei expertului semnătura cu numele şi prenumele B. de la poziţia "Cumpărător" din cuprinsul Actului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată transcris cu nr. x/25.03.1949 în Registrul de transcripţiuni -inscripţiuni al Tribunalului Ilfov, secţia I Civilă şi Comercială nu a fost executată de persoanele cu numele B., care erau în viaţă şi apţi să încheie actul în litigiu, respectiv: B.; B. Dumitra; B..

Instanţa de fond a arătat că practica judecătorească s-a pronunţat în sensul că principala relevanţă a semnării unui înscris sub semnătură privată este cea a exprimării voinţei părţii în sensul încheierii actului juridic probat cu acel înscris. Astfel, nesemnarea înscrisului echivalează cu lipsa totală a consimţământului la încheierea actului juridic, care, fiind asimilată lipsei cauzei, atrage sancţiunea nulităţii absolute a actului, în condiţiile art. 948 pct. 4 C. civ. şi art. 966 C. civ.

Având în vedere cele de mai sus, tribunalul a admis prezenta acţiune, în sensul că a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare transcris sub număr x/25 martie 1949 la Grefa Tribunalului Ilfov, secţia I comercială, încheiat între D. şi E., în calitate de vânzători, şi B., în calitate de cumpărător; totodată, acţiunea a fost respinsă faţă de pârâţii RA APPS şi C., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Prin decizia civilă nr. 86A din 17.02.2016 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins ca nefondată excepţia lipsei de interes a apelantei pârâte, a anulat în parte sentinţa apelată nr. 334/18.03.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă privind pe apelanta-pârâtă C., în ceea ce priveşte soluţiile pronunţate în contradictoriu cu pârâţii B. şi C. şi a reţinut cauza pentru rejudecare.

În argumentarea acestei soluţii instanţa de apel a reţinut, în esenţă, ca fiind relevant cine este pârâtul B. chemat în judecată de reclamantă, adică, în primul rând, dacă el este sau nu autorul pârâtei şi, în al doilea rând, dacă acţiunea este formulată faţă de o persoană cu capacitate de folosinţă sau faţă de o persoană fără capacitate de folosinţă.

În consecinţă, instanţa de apel a respins excepţia lipsei de interes în declararea apelului, iar sentinţa a fost anulată în parte (în ceea ce priveşte soluţiile pe care le-a dispus faţă de pârâţii C. şi B. pe excepţia de lipsă calitate procesuală pasivă şi fond) şi a reţinut spre rejudecare cauza privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii B. şi C..

Prin decizia civilă nr. 415 din 08.06.2016 pronunţată în urma reţinerii spre rejudecare a cererii formulată de reclamanta A., Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., a admis în parte cererea reclamantei împotriva pârâtei C., a constatat că contractul de vânzare-cumpărare transcris în registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni al fostului Tribunal Ilfov, secţia I civilă com. sub nr. x/25.03.1949 este lipsit de efecte juridice în privinţa pârâtei C. şi s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

În argumentarea acestei soluţii instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că nu este posibilă constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare în contradictoriu cu pârâta C., în privinţa căreia s-a reţinut cu putere de lucru judecat că actul în discuţie îi este străin.

Posibilitatea de a obţine această constatare, reţine instanţa de apel, nu poate fi concepută decât în contradictoriu cu succesorii în drepturi ai tuturor persoanelor numite B., aflate în viaţă la data încheierii contractului, dar care, conform adresei nr. x/30.07.2008 emise de CGMB - Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor erau decedate la data introducerii prezentei cereri de chemare în judecată. Această concluzie se impune deopotrivă în ceea ce priveşte nulitatea pentru lipsa consimţământului cumpărătorului şi nulitatea pentru nevalabilitatea obiectului vânzării. Or, în cauză, persoanele arătate în paragraful anterior nu au fost chemate în calitate de pârâţi.

Prin decizia civilă nr. 598 A din 05.10.2016 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins ca nefondată cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 415/08.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie formulată de reclamanta A..

Împotriva deciziilor civile nr. 86 A din 17 februarie 2016; nr. 415A din 08 iunie 2016 şi nr. 598 A din 05 octombrie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, A. a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În susţinerea cererii de recurs, în ce priveşte decizia civilă nr. 598 A din 05 octombrie 2016, recurenta a arătat, în esenţă, că instanţa de apel a încălcat prevederile art. 1201 C. civ. atunci când a atribuit efecte complete de autoritate de lucru judecat sentinţei nr. 837/01.06.20009, deşi această sentinţă priveşte un alt act sub semnătură privată (1620/1949 şi nu actul x/1949 adus în faţa prezentei judecăţi), semnat de acelaşi B., însă cu alte persoane în calitate de vânzători: G. şi H..

De asemenea, susţine recurenta, instanţa de apel a greşit atunci când a stabilit că cererea de completare trebuie respinsă deoarece acest capăt de cerere (inexistenţa obiectului vânzării) nu poate fi judecat în contradictoriu cu pârâta C..

Recurenta consideră că instanţa de apel a hotărât în mod greşit că acest capăt de cerere ar fi trebuit formulat doar în contradictoriu cu celelalte persoane numite B., scăpând din vedere faptul că aceste persoane nu au semnat actul x/1949.

În ce priveşte recursul declarat împotriva deciziei nr. 86A/17.02.2016, recurenta a susţinut, în esenţă, că decizia intermediară a încălcat dispoziţiile art. 298 raportat la art. 48 alin. (1) şi art. 109 alin. (1) C. proc. civ. prin modul în care instanţa de apel a respins excepţia lipsei de interes a apelantei pârâte C. de a formula apel împotriva sentinţei instanţei de fond.

Recurenta arată că instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a apelantei-pârâte C. şi a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu aceasta ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În aceste condiţii, recurenta susţine că,în condiţiile în care apelanta-pârâtă C. nu are calitate procesuală pasivă (astfel cum a şi cerut aceasta instanţei să se constate) atunci nici nu are vreun interes care să fie legitim, născut şi actual, personal şi determinat în a formula apel împotriva sentinţei care i-a admis această apărare.

Referitor la decizia cu nr. 415/08.06.2016, recurenta susţine, în esenţă, că decizia a încălcat dispoziţiile art. 109 alin. (1) C. proc. civ. cât şi prevederile art. 1201 C. civ.

Recurenta susţine că instanţa de apel face o gravă greşeală, încălcând prevederile art. 1201 C. civ., atunci când atribuie efecte complete de autoritate de lucru judecat sentinţei 837/01.06.2009, deşi această sentinţă priveşte un alt act sub semnătură privată (1620/1949 şi nu x/1949 adus în faţa prezentei judecăţi) semnat de acelaşi B. în calitate de cumpărător, însă cu alte persoane în calitate de vânzători: G. şi H..

Pentru aceste motive recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei intermediare nr. 86A/17.02.2016 în sensul respingerii apelului ca fiind formulat de o persoană lipsită de interes, modificarea deciziei nr. 415/08.06.2016 şi pe fond admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata-pârâtă C. a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea deciziei din apel ca temeinică şi legală.

Analizând actele şi lucrările dosarului în funcţie de criticile recurentei încadrate în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. poate duce la modificarea sau casarea hotărârii atunci "când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii".

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta A. a chemat în judecată pârâţii B. şi RAAPPS, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, transcris în registrul de transcripţiuni -inscripţiuni al fostului Tribunal Ilfov, secţia I-a Civ. Com, cu nr. x/25.03.1949.

La termenul de judecată din data de 20.11.2013, s-a dispus introducerea în cauză a numitei C., în calitate de moştenitoare a pârâtului B..

În raport de precizările aduse de reclamantă cu privire la cadrul procesual în sensul că pârâta C. nu are calitate procesuală activă întrucât B., cel care a semnat actul de vânzare-cumpărare, nu este aceeaşi persoană cu autorul acestei părţi, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin încheierea din data de 21.05.2014 a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei C. şi a dispus scoaterea acestei părţi din cauză.

Potrivit jurisprudenţei dar şi teoriei în materie, orice demers în justiţie indiferent de forma pe care aceasta o îmbracă, trebuie să fie util şi să urmărească un profit material sau moral.

Interesul a fost calificat unanim ca fiind o condiţie esenţială în exercitarea unei acţiuni civile şi că acest interes trebuie să fie juridic şi legitim, ceea ce înseamnă că el trebuie să fie în concordanţă cu legea şi regulile de convieţuire socială; să fie născut şi actual, adică trebuie să existe atunci când se declanşează demersul procesual, să fie direct şi personal, în sensul că folosul urmărit prin demersul procesual să aparţină titularului acestuia.

În situaţia în care pârâta C. nu mai are calitate procesuală pasivă, aceasta nu este îndreptăţită procesual să exercite calea de atac a apelului, întrucât nu justifica un interes care să fie legitim, născut şi actual, personal şi determinant în demersul procesual.

În speţă, nu există un folos practic pe care pârâta C. l-a obţinut sau l-ar fi putut obţine prin prezenta acţiune şi atât timp cât s-a stabilit că nu este moştenitoarea pârâtului B. din prezentul dosar, pârâta este o persoană fizică străină de raportul juridic dedus judecăţii.

În acest context, Înalta Curte nu va mai analiza celelalte critici formulate de recurentă în memoriul depus la dosar, apreciind că cenzura acestora nu mai este necesară, în raport de admiterea excepţiei lipsei de interes a pârâtei C. în promovarea căii de atac.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (2) C. proc. civ., va admite recursul, va modifica decizia civilă nr. 86 A din 17 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în sensul că va admite excepţia lipsei de interes a pârâtei C. în promovarea căii de atac, va respinge apelul declarat de pârâta C. împotriva sentinţei civile nr. 334 din 18.03.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, ca fiind lipsit de interes şi va înlătura efectele deciziilor civile nr. 415A din 08 iunie 2016 şi nr. 598 A din 05 octombrie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziilor civile nr. 86 A din 17 februarie 2016; nr. 415A din 08 iunie 2016 şi nr. 598 A din 05 octombrie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Modifică decizia civilă nr. 86 A din 17 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în sensul că:

Admite excepţia lipsei de interes a pârâtei C. în promovarea căii de atac.

Respinge apelul declarat de pârâta C. împotriva sentinţei civile nr. 334 din 18.03.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, ca fiind lipsit de interes.

Înlătură efectele deciziilor civile nr. 415A din 08 iunie 2016 şi nr. 598 A din 05 octombrie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 09 martie 2017.