Withdrawal of cassation against partial nullity of abusive interest rate clauses in CHF credit contracts

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 8 septembrie 2014 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, sub număr de dosar x/2014, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. S.A., solicitând instanţei:

- să constate caracterul nul absolut şi abuziv al clauzelor contractuale prevăzute de art. 3.7 şi 3.14 din contractul de credit nr. x din 29.02.2008;

- să oblige pârâta la calcularea şi încasarea ratei dobânzii pe parcursul derulării contractului de credit raportat la valoarea marjei băncii de la data încheierii contractului, 29.02.2008;

- să oblige pârâta la restituirea tuturor sumelor încasate în baza clauzelor contractuale nule şi abuzive şi anume restituirea sumelor încasate cu titlu de comision de administrare şi cu titlu de rată de dobândă excedentară percepută de către bancă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor contractuale şi legale;

- să dispună stabilizarea (îngheţarea) cursului de schimb CHF-leu la momentul semnării contractului, curs care să fie valabil pe toată perioada derulării contractului;

- să dispună denominarea în moneda naţională a plăţilor, în virtutea principiului din regulamentul valutar conform căruia preţul mărfurilor sau al serviciilor între rezidenţi se plăteşte în moneda naţională;

- să oblige pârâta la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1903 din 5 februarie 2015, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă sub număr de dosar x/2015

Prin sentinţa civilă nr. 821 din 11 februarie 2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins acţiunea formulată de reclamant, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul A. a declarat apel.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin decizia civilă nr. 764/A din 3 aprilie 2018, a admis apelul formulat de reclamant, a schimbat sentinţa atacată în sensul că:

A admis în parte acţiunea precizată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta B. S.A..

A constatat caracterul abuziv şi nulitatea absolută parţială a clauzei prevăzute la art. 3.7 din contractual de credit nr. x/29.02.2008 încheiat de părţi, numai în ceea ce priveşte dreptul băncii de a modifica rata dobânzii pe criteriul "în funcţie de evoluţia pieţei financiare sau de politica de credite a băncii".

A respins în rest acţiunea precizată ca nefondată şi a respins cererea apelantului-reclamant de acordare a cheltuielilor de judecată ca nefondată.

Invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul-reclamant A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 764/A din 3 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, solicitând admiterea căii de atac, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din Camera de Consiliu de la 16 noiembrie 2018, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părţi a raportului întocmit în cauză.

Recurentul-reclamant a depus puncte de vedere la raportul întocmit.

Prin încheierea din 7 iunie 2019, constatându-se că recursul este admisibil în principiu şi că sunt întrunite dispoziţiile art. 493 alin. (7) Cod procedură civilă, s-a stabilit termen pentru soluţionarea acestuia la 17 ianuarie 2020, cu citarea părţilor.

Prin încheierea din Camera de Consiliu de la 2 iulie 2019 s-a dispus preschimbarea, din oficiu, a termenului de judecată stabilit pentru data de 17 ianuarie 2020, la data de 6 decembrie 2019, faţă de Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 170/26 iunie 2019, prin care s-a aprobat compunerea şi numărul completurilor de judecată pentru anul 2019 la nivelul secţiei a II-a Civile.

La solicitarea părţilor, la termenul din 6 decembrie 2019, Înalta Curte a amânat judecarea cauzei pentru a da posibilitatea recurentului-reclamant să depună la dosar originalul cererii de renunţare la judecarea cererii de recurs.

Prin cererea înregistrată la 8 ianuarie 2020 recurentul-reclamant a solicitat să se ia act că doreşte să renunţe la judecarea cererii de recurs, urmare a faptului că în data de 4 februarie 2019 au fost acceptate noile condiţii din partea B. cu privire la contractul de credit x.

La termenul din 14 februarie 2020, intimata-pârâtă prin reprezentant legal a solicitat instanţei, în şedinţă publică, să ia act de cererea recurentului-reclamant de renunţare la judecarea cererii de recurs.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, cererea formulată în temeiul art. 463 alin. (1) C. proc. civ. şi a reţinut:

Se constată că prin cererea transmisă la data de 8 ianuarie 2020 şi recurentul-reclamant a declarat că renunţă la judecata recursului formulat în cauză.

Principiul disponibilităţii, specific procesului civil, este consacrat de art. 9, precum şi de art. 22 alin. (6) C. proc. civ. şi constă în faptul că părţile pot determina nu numai existenţa procesului, respectiv declanşarea acestuia şi libertatea de a-i pune capăt, dar şi stabili cadrul procesual.

Aşadar, principiul disponibilităţii cuprinde şi posibilitatea părţilor de a efectua acte de dispoziţie, acestea fiind desistarea (renunţarea reclamantului), achiesarea şi tranzacţia judiciară.

Dispoziţiile art. 404 alin. (2) C. proc. civ. stipulează că renunţarea la calea de atac se poate face şi ulterior pronunţării, chiar şi după declararea căii de atac, prin prezentarea părţii înaintea preşedintelui instanţei sau a persoanei desemnate de acesta ori, după caz, prin înscris autentic care se va depune la grefa instanţei, atât timp cât dosarul nu a fost înaintat la instanţa competentă, dispoziţiile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător.

Totodată, prevederile art. 463 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc că achiesarea la hotărâre reprezintă renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre.

Manifestarea expresă de voinţă a părţii reglementată de art. 404 C. proc. civ. se caracterizează prin aceea că partea care a pierdut procesul, în primă instanţă sau în apel, renunţă la dreptul de a exercita calea de atac, apelul sau, după caz, recursul, împotriva hotărârii respective ori dacă a formulat deja o cale de atac, o retrage.

Din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. 404 alin. (2) C. proc. civ., rezultă că achiesarea la hotărârea atacată poate avea loc şi ulterior exercitării căii de atac, după trimiterea dosarului la instanţa superioară, în cursul judecării căii de atac titularul acesteia putând oricând să se desisteze de continuarea judecăţii în calea de atac, ordinară sau extraordinară, caz în care se va face aplicarea art. 463 C. proc. civ., întrucât partea înţelege să-şi retragă calea de atac.

În cauza de faţă, manifestarea de voinţă a recurentului în sensul de renunţare la judecata cererii de recurs îndreptată împotriva deciziei civile nr. 764/A din 3 aprilie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, reprezintă un act de dispoziţie al acestuia, care nu este supus cenzurii instanţei.

Pentru raţiunile înfăţişate, Înalta Curte, în temeiul art. 463 alin. (1) C. proc. civ., cu respectarea principiului disponibilităţii părţilor în procesul civil, urmează să ia act de achiesarea recurentului-reclamant A. la decizia civilă nr. 764/A din 3 aprilie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În temeiul art. 463 C. proc. civ., ia act de achiesarea recurentului-reclamant A. la decizia civilă nr. 764/A din 3 aprilie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2020.