Bankruptcy creditor committee challenge: annulment of cassation for failure to develop specific grounds of illegality under revision admissibility review

Asupra recursului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa la data de 22 septembrie 2014, sub dosar nr. x/2014, contestatoarea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în contradictoriu cu debitoarea S.C. A. S.R.L şi administratorul judiciar B.. a contestat măsura adoptată în cadrul şedinţei Adunării creditorilor din data de 29.05.2014 cu privire la desemnarea Comitetului creditorilor.

Prin sentinţa nr. 684 din 6 noiembrie 2014, Tribunalul Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia netimbrării şi a anulat ca netimbrată contestaţia formulată de contestatoarea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva hotărârii Adunării creditorilor din data de 29.05.2014.

Această sentinţă a fost apelată de către contestatoarea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, iar prin decizia nr. 256 din 21 aprilie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apelul a fost respins ca nefondat.

Împotriva acestei decizii, revizuenta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Târgovişte a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia civilă nr. 778 din 18 noiembrie 2015 a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei nr. 256/21.04.2015 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, revizuenta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Târgovişte a declarat recurs, întemeiat pe prevederile art. 483 şi urm. C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul admiterii cererii de revizuire formulată împotriva deciziei civile nr. 256/21.04.2015

În argumentarea motivelor de recurs, care nu au fost întemeiate în drept, recurenta susţine că instanţa, în mod eronat a considerat că nu sunt îndeplinite prevederile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., având în vedere că între cele două speţe exista tripla identitate, astfel: ambele dosare asociate (nr. x/2014 şi nr. y/2014) sunt contestaţii formulate de instituţia sa la hotărârile adunării creditorilor prin care a fost desemnat Comitetul Creditorilor, dosarele au avut aceleaşi părţi şi s-au aflat pe rolul aceleiaşi instanţe de judecată, în continuare, fiind redat, pe larg, istoricul circumstanţial al dosarului şi, mai mult, redată însăşi cererea de revizuire, astfel cum a fost formulată.

Recurenta a mai făcut precizarea că, deşi dosarul nr. x/2014 a avut acelaşi obiect ca şi dosarul nr. x/2014, respectiv, contestaţie împotriva hotărârilor adoptate în cadrul şedinţei Adunării Creditorilor, instanţa de judecată a procedat la judecarea pe fond a cauzei, instituţia sa nefiind obligată la achitarea vreunei taxe de timbru, în acest sens pronunţând sentinţa civilă nr. 443/18.06.2014.

Mai susţine recurenta, că cererea de revizuire este întemeiată, existând tripla identitate de cauză, obiect şi părţi, ambele hotărâri pronunţate de Tribunalul Dâmboviţa având ca obiect contestaţii împotriva hotărârii adunării creditorilor prin care a fost desemnat Comitetul Creditorilor.

Intimata S.C. A. S.R.L. Bucureşti - în insolvenţă, prin administrator judiciar B. a depus întâmpinare la data de 15 martie 2016, prin care a solicitat anularea recursului ca nemotivat şi, în subsidiar, respingerea acestuia ca neîntemeiat, şi menţinerea deciziei atacate ca fiind legală şi temeinică.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 14 septembrie 2016 a fost încuviinţat, în unanimitate, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi s-a dispus comunicarea acestuia părţilor, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor de comunicare, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 28 septembrie 2016, părţile neformulând puncte de vedere la raport.

Analizând decizia atacată în raport de criticile formulate şi temeiurile de drept invocate, Înalta Curte va anula recursul declarat de recurenta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Târgovişte, pentru următoarele considerente:

Pentru a conduce la casarea sau modificarea hotărârii recurate, recursul nu se poate limita doar la indicarea uneia sau mai multor ipoteze dintre cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., condiţia legală a dezvoltării motivelor presupunând ca ele să poată fi încadrate într-unul dintre acestea.

În cadrul controlului de legalitate a hotărârii atacate, părţilor nu li se mai recunoaşte dreptul, ca în apel, de a-şi exprima nemulţumirea faţă de modul de interpretare a probelor, deoarece calea de atac a recursului nu are caracter devolutiv, care să permită reanalizarea situaţiei de fapt ori reaprecierea probatoriului, or, analiza Înaltei Curţi este limitată doar la criticile de nelegalitate, nu şi la cele de netemeinicie.

În speţă, recurenta se arată nemulţumită de decizia recurată prin prisma art. 509 pct. 8 C. proc. civ., fără a aduce în concret critici de nelegalitate hotărârii atacate în lumina dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: … motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor"…, textul impunând, aşadar, ca o condiţie de formă a recursului, menţionarea motivelor de nelegalitate.

Alineatul 3 al art. 486 C. proc. civ. stabileşte că, "menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)- e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii".

Se observă că, recurenta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dâmboviţa nu s-a conformat exigenţelor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., nedezvoltând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., pe care îşi întemeiază recursul şi că nu a formulat critici care să poată fi încadrate din oficiu în vreunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 din acelaşi cod, singurele sale observaţii fiind legate de exigenţele instanţei de apel în interpretarea art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte observă că recurenta nu s-a conformat, aşadar dispoziţiilor evocate, întrucât în declaraţia de recurs, deşi a invocat, generic, în drept, prevederile art. 483 şi urm. din C. proc. civ., nu a dezvoltat vreun motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 alin. (1) din acelaşi cod, criticile formulate neputând fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de lege.

Or, recursul este reglementat drept o cale de atac extraordinară, care priveşte analiza măsurii în care criticile aduse de recurentă, prin motivele de recurs, se încadrează sau nu în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Sancţiunea anulării recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârşire, ci şi în cazul motivării necorespunzătoare, care de asemenea nu constituie o motivare în sensul procedural al recursului. O astfel de situaţie intervine şi în cauza de faţă din moment ce, aşa cum s-a arătat, recurenta nu a dezvoltat critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ci s-a limitat la simpla afirmare a netemeiniciei şi nelegalităţii deciziei atacate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte reţine că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac, motiv pentru care, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., urmează să anuleze recursul declarat de recurenta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Târgovişte.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE PLOIEŞTI prin ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE Târgovişte împotriva deciziei civile nr. 778 din 18 noiembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2017.