Conflict of jurisdiction over abusive credit clauses: exclusive competence of the branch office court under alternative territorial rules

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoşani, la data de 16.01.2015 sub nr. x/2015, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.A. Bucureşti, au solicitat să se constate caracterul abuziv al clauzelor înserate la art. 6 alin. (1) şi (3) şi la art. 4 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Contractul de credit nr. x/2007, obligarea pârâtei la restituirea sumei reprezentând comision (de procesare şi de administrare) achitat, nedatorat, urmare a executării contractului, precum şi a sumelor ce vor fi achitate ulterior promovării prezentei acţiuni, obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferentă acestor sumei, începând cu data fiecărei plăţi şi până la restituirea sumelor, dobânda actualizată cu rata inflaţiei, obligarea pârâtei la modificarea graficului de rambursare cu eliminarea comisionului de administrare, obligarea pârâtei la înlocuirea clauzei de dobândă revizuibilă cu o dobândă negociată, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 5513/29.05.2015, Judecătoria Botoşani a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, reţinând că o serie dintre clauzele pentru care se solicită constatarea caracterului abuziv nu au caracter evaluabil în bani, în speţă fiind incidente dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ.

După înregistrarea dosarului pe rolul Tribunalului Bucureşti, reclamanţii au precizat valoarea în RON a obiectului fiecărui capăt de cerere şi a sumei acordată cu titlu de împrumut, iar prin cererea depusă la data de 15.10.2015 aceştia au invocat excepţia necompetenţei teritoriale şi materiale a Tribunalului Bucureşti, întrucât locul executării contractului este la Sucursala din Botoşani, iar valoarea litigiului este sub pragul de 200.000 RON.

Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 6676 din 26.11.2015 a admis excepţia necompetentei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei sector 1 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că valoarea fiecărui obiect al petitelor cererii este mai mică de 200.000 RON, astfel că, în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 94 alin. (1) lit. j) C. proc. civ., iar competenţa materială de soluţionare a cauzei revine judecătoriei de la sediul pârâtei, respectiv Judecătoria sectorului 1 Bucureşti.

Pe rolul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, cauza a fost înregistrată la 26.01.2016, sub nr. x/2016, iar la termenul de judecată din 19.09.2016 instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei necompetenţei materiale şi asupra excepţiei necompetenţei teritoriale.

Prin sentinţa civilă nr. 15199/19.09.2016, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia de necompetenţă teritorială a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, invocată de instanţă din oficiu, în favoarea Judecătoriei Botoşani şi, constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru regulatorul de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a reţinut, în ceea ce priveşte excepţia necompetenţei materiale că în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 101 C. proc. civ., iar cu privire la excepţia necompetenţei teritoriale s-au reţinut prevederile art. 107 alin. (1), art. 109, precum şi 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ., ivit între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoşani, pentru următoarele considerente:

Analizând actele dosarului, Înalta Curte reţine că regula generală de drept comun, în materia competenţei teritoriale este instituită de art. 107 C. proc. civ., care prevede că "cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Totodată, se reţine că potrivit art. 109 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face şi la instanţa locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligaţiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârşite de acesta.

Deopotrivă, dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., stabilesc un alt caz de competenţă teritorială alternativă, în sensul că este competentă şi instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract.

În speţa de faţă, Înalta Curte constată că reclamanţii au încheiat contractul de credit cu C. S.A. - Sucursala/Agenţia Nicolae Iorga cu sediul în Botoşani, astfel cum aceştia precizează în cuprinsul cererii de chemare în judecată, că executarea obligaţiilor născute din contract s-a realizat prin Sucursala Botoşani şi că valoarea obiectului cererii deduse judecăţii nu depăşeşte suma de 200.000 RON, sens în care îşi găsesc incidenţa inclusiv prevederile art. 94 alin. (1) lit. k) raportat la art. 99 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) C. proc. civ.

Astfel, prin înregistrarea acţiunii de către reclamanţi pe rolul Judecătoriei Botoşani, Înalta Curte apreciază că aceştia şi-au exprimat opţiunea pentru amintita instanţă, conform art. 116 C. proc. civ., cum în mod corect a apreciat Judecătoria Sector 1 Bucureşti, iar prin alegerea făcută de reclamanţi a Judecătoriei Botoşani, ca instanţă de la sediul unei sucursale a pârâtei şi ca instanţă a locului de executare a obligaţiilor contractuale, aceasta a devenit exclusiv competentă a judeca litigiul cu care a fost învestită, moment de la care orice altă instanţă posibil competentă alternativ, a pierdut această prerogativă, cum dispun prevederile art. 130 C. proc. civ.

Aşa fiind, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.A. Bucureşti, în favoarea Judecătoriei Botoşani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoşani.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2017.