Maintenance of preventive detention after appellate remand; lack of changed grounds for release
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, thereby upholding the appellate court's order to maintain the preventive detention, and imposed 800,000 lei in judicial costs. The dispute arose from the defendant's challenge to a procedural order by the Bucharest Court of Appeal, which had continued his pretrial detention while reviewing appeals against a first-instance sentence of 16 years imprisonment for serious criminal offenses; the defendant also alleged a material error regarding the basis for extending detention, which the court rejected as unsupported by the criminal investigation file. Relying on Article 385(15)(1)(b) of the Code of Criminal Procedure, the court held that the foundational grounds for the initial preventive detention—specifically the nature and gravity of the charged acts—remained unchanged, necessitating the continued deprivation of liberty pursuant to Article 88 of the Penal Code for period calculation, thereby confirming the validity of the prior detention mandate and the appellate decision.
Legislator headnote
AI generatedart. 88 C. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 C. proc. pen, art. 385^15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen; Maintenance of preventive detention after appellate remand; lack of changed grounds for release: The dispute arose from the defendant's challenge to a procedural order by the Bucharest Court of Appeal, which had continued his pretrial detention while reviewing appeals against a first-instance sentence of 16 years imprisonment for serious criminal offenses; the defendant also alleged a material error regarding the basis for extending detention, which the court rejected as unsupported by the criminal investigation file. Relying on Article 385(15)(1)(b) of the Code of Criminal Procedure, the court held that the foundational grounds for the initial preventive detention—specifically the nature and gravity of the charged acts—remained unchanged, necessitating the continued deprivation of liberty pursuant to Article 88 of the Penal Code for period calculation, thereby confirming the validity of the prior detention mandate and the appellate decision.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProvision cited as the legal basis for dismissing the appeal as unfounded in the operative part of the decision.
Provision cited to justify imposing judicial costs on the losing party.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 1 aprilie 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a luat în examinare apelurile declarate de inculpatul S.A. și părțile civile T.G., B.A., V.M., V.N., I.E., I.M. și C.N., împotriva sentinței penale nr. 135 din 13 februarie 2003, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 4362/2003.
În cauză s-a acordat termen la data de 22 aprilie 2004, la cererea apărătorului părții civile T.G., iar cu privire la starea de arest a inculpatului S.A. s-a dispus menținerea stării de arest a acestui inculpat, apreciindu-se că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, în raport de natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina sa.
Împotriva încheierii din 1 aprilie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, a declarat recurs inculpatul S.A., solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate.
A solicitat îndreptarea erorii materiale cu privire la prelungirea arestării preventive, în baza mandatului nr. 105 din 19 februarie 2001, dată la care era liber.
Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată următoarele:
Susținerile inculpatului referitor la eroarea materială, privind prelungirea arestării în baza unui mandat în perioada când se afla în stare de libertate, nu se confirmă.
Astfel, din dosarul de urmărire penală se află atașat mandatul de arestare preventivă a inculpatului S.A., cu nr. 105 din 19 februarie 2001.
Referitor la recursul declarat de inculpat, Curtea constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 135 din 13 februarie 2003, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpatul S.A. la pedeapsa rezultantă de 16 ani închisoare.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive de la 10 iunie 2001 la zi.
Prin decizia penală nr. 708 din 5 februarie 2004, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, admițând recursurile declarate de inculpatul S.A. și părțile vătămate B.A., V.M., V.N., I.E., I.M., C.N. și T.G., împotriva deciziei penale nr. 304 din 27 mai 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, a casat decizia atacată și a trimis cauza, spre rejudecarea apelurilor, la Curtea de Apel București, menținând starea de arest a inculpatului S.A.
Recursurile declarate de părțile civile C.Ș. și I.M.L., împotriva aceleiași decizii au fost respinse ca inadmisibile.
Pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a penală, se află dosarul nr. 998/2004, având ca obiect soluționarea acestor apeluri.
Referitor la starea de arest a inculpatului recurent, Curtea apreciază că se impune menținerea acesteia întrucât, față de situația anterioară în cauză, nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Față de aceste considerente, urmează ca, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respins recursul declarat de inculpat, ca nefondat.
În baza prevederilor art. 192 C. proc. pen., va fi obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.A., împotriva încheierii din 1 aprilie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. 998/2004.
Obligă recurentul inculpat la 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 8 aprilie 2004.