Conflict of territorial competence: plaintiff barred from invoking private-order incompetence after initial filing in alternative jurisdiction

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mangalia sub nr. x/2019, reclamantul Municipiul Mangalia prin Primar a chemat-o în judecată pe pârâta A. S.A. solicitând instanţei ca, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să dispună suspendarea efectelor art. 2.6 din actul adiţional nr. x din 20 decembrie 2018 la contractul de credit de investiţii nr. x din 28 decembrie 2017.

Prin întâmpinarea depusă, pârâta a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii şi, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii, ca nefondată.

La termenul de la 12 noiembrie 2019, reclamantul a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Mangalia, argumentând că părţile au stabilit competenţa teritorială pentru soluţionarea litigiilor prin contractul de credit, respectiv circumscripţia în raza căreia este situat sediul băncii, în speţă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti. Prin sentinţa nr. 1622 din 12 noiembrie 2019, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Mangalia, invocată de reclamant, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 Bucureşti. În motivarea acestei soluţii, s-a reţinut că părţile au convenit, în mod expres, ca litigiile dintre acestea să fie soluţionate de instanţele judecătoreşti în circumscripţia cărora se află situat sediul băncii. Având în vedere obiectul cauzei şi ţinând cont de dispoziţiile art. 126 C. proc. civ., precum şi de caracterul normelor de competenţă incidente în cauză - acela de norme de ordine privată, de la care părţile pot deroga -, instanţa a dat eficienţă clauzei care reflectă voinţa părţilor.

Ca urmare, cauza a fost trimisă spre soluţionare Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Prin sentinţa nr. 13558 din 12 decembrie 2019, pronunţată în acelaşi dosar, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis, la rândul său, excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.

În esenţă, instanţa a reţinut că nerespectarea normelor care reglementează o competenţă teritorială relativă (în sensul art. 129 alin. (3) C. proc. civ.), poate fi invocată pe calea excepţiei de necompetenţă numai de către pârât, în condiţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., respectiv prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe. Dacă necompetenţa nu este de ordine publică, partea care a făcut cererea la o instanţă necompetentă nu va putea cere declararea necompetenţei.

În cauză, faţă de obiectul cererii, necompetenţa teritorială a Judecătoriei Mangalia era de ordine privată, excepţia de necompetenţă putând fi invocată doar de către pârâtă prin întâmpinarea formulată în termen legal. Dar în cauză excepţia a fost invocată de către reclamant, şi nu de pârâtă.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Mangalia competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Instanţa competentă din punct de vedere teritorial se stabileşte prin coroborarea dispoziţiilor art. 113, 116 şi 126 C. proc. civ.

În temeiul acestor prevederi legale, Curtea reţine că, faţă de obiectul cauzei, competenţa teritorială este alternativă, şi nu exclusivă. Ca urmare părţile au dreptul de a stabili instanţa competentă prin act scris, astfel cum au procedat. Potrivit dispoziţiilor contractului de credit încheiat între părţi, acestea au convenit că, pentru litigiile şi neînţelegerile de orice fel dintre ele, competenţa aparţine instanţelor judecătoreşti în circumscripţia cărora se află situat sediul băncii, respectiv sediul pârâtei A. S.A., aflat în raza teritorială a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Pentru toate cazurile în care legea stabileşte o competenţă teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanţele deopotrivă competente să fie sesizate revine exclusiv reclamantului, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 116 C. proc. civ.. În speţă, reclamantul şi-a exercitat acest drept în momentul în care a ales să depună cererea de chemare în judecată la Judecătoria Mangalia. Nu există nicio dispoziţie legală care să îi dea reclamantului dreptul de face o altă alegere de competenţă ulterior momentului sesizării instanţei. Ca urmare, reclamantul nu avea dreptul de a invoca excepţia necompetenţei teritoriale la primul termen de judecată, moment care este ulterior momentului sesizării instanţei.

Conform dispoziţiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, daca întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe. Pârâta nu a invocat excepţia necompetenţei teritoriale nici prin întâmpinare, nici la primul termen de judecată. Excepţia a fost invocată de reclamant, la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate în faţa primei instanţe. Din analiza textului de lege evocat mai sus rezultă cu claritate că numai pârâta poate invoca o astfel de excepţie.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 ianuarie 2020.