Execution challenge on prescription of community-service sanction assigned to Târgu Bujor Court.

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Bujor, sub număr de dosar x/2016, Primăria comunei A. a formulat contestaţie la executare, în contradictoriu cu Biroul Executări civile şi contravenţionale din cadrul Judecătoriei Buzău şi intimatul B., prin care a solicitat instanţei să constate că a intervenit prescripţia executării sancţiunii contravenţionale, constând în prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, aplicată contravenientului B. prin sentinţa civilă nr. 8827/21.05.2014 pronunţată de Judecătoria Buzău, în dosarul nr. x/2013.

În drept, contestatoarea a invocat dispoziţiile art. 211 alin. (1) din O.G. nr. 55/2002.

Prin sentinţa civilă nr. 479 din 20 iulie 2016, Judecătoria Târgu Bujor a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, fiind avute în vedere prevederile art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în vigoare la data pronunţării sentinţei civile nr. 8827/21.05.2014.

S-a mai reţinut că la data de 13.08.2014, Judecătoria Buzău a emis mandatul de executare a sancţiunii contravenţionale nr. 160/2014, mandat care a fost înaintat spre executare la Primăria comunei A..

Ca urmare a declinării de competenţă, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, la data de 16.08.2016, sub număr de dosar x/2016

Judecătoria Buzău a arătat că litigiul dedus judecăţii are ca obiect contestaţia la executare formulată de petenta Primăria comunei A., în contradictoriu cu intimatul B..

S-a reţinut că, din punctul de vedere strict al executării silite, intervenţia prescripţiei executării sancţiunii contravenţionale, în ceea ce priveşte activitatea în folosul comunităţii, aplicată intimatului B., prin sentinţa civilă nr. 8827/21.05.2014, pronunţată de Judecătoria Buzău, în dosarul nr. x/2013, reprezintă un incident apărut în cadrul executării silite, în sensul prevederilor art. 651 alin. (3) C. proc. civ.

Judecătoria Buzău a apreciat că, în speţă, competenţa nu se poate raporta la prevederile art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, la care Judecătoria Târgu Bujor a făcut referire, acestea nici măcar neavând incidenţă în cauză, deoarece nu era învestită cu înlocuirea sancţiunii amenzii cu muncă (textul la asta face referire), ci prin raportare la prevederile referitoare la executarea silită, conform prevederilor art. 651 C. proc. civ.

Aşa fiind, prin sentinţa civilă nr. 6926 din 14 noiembrie 2016 pronunţată de Judecătoria Buzău a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de instanţă din oficiu şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect "contestaţie la executare", formulată de petenta Primăria comunei A., jud. Galaţi, în contradictoriu cu intimatul B., în favoarea Judecătoriei Târgu Bujor. Constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Târgu Bujor competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că PRIMĂRIA COMUNEI A., în contradictoriu cu B., a formulat contestaţie la executare prin care a solicitat instanţei să constate că a intervenit prescripţia executării sancţiunii contravenţionale, constând în prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, aplicată contravenientului B. prin sentinţa civilă nr. 8827/21.05.2014 pronunţată de Judecătoria Buzău, în dosarul nr. x/2013.

La data de 13.08.2014 a fost emis mandatul de executare a sancţiunii contravenţionale, cu obligarea la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii nr. 160/2014, mandat care a fost înaintat spre executare la Primăria comunei A..

Potrivit art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în vigoare la data pronunţării sentinţei civile nr. 8827/21.05.2014, în dosarul nr. x/2013, de către Judecătoria Buzău:, În cazul în care contravenientul persoană fizică nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanţa judecătorească în a cărei circumscripţie s-a săvârşit contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama de partea din amendă care a fost achitată".

Textul legal enunţat vizează înlocuirea sancţiunii amenzii cu munca în folosul comunităţii, or, în cauză, instanţa nu a fost învestită în acest sens pentru a se putea da eficienţă prevederilor art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

În speţă, instanţa a fost învestită, prin raportare la prevederile referitoare la executarea silită, cu un incident apărut în cadrul executării silite, în sensul art. 651 alin. (3) C. proc. civ., respectiv să constate intervenită prescripţia executării sancţiunii contravenţionale, în ceea ce priveşte activitatea în folosul comunităţii, aplicată intimatului B..

În altă ordine de idei, este de necontestat că, dacă s-ar reţine incidenţa art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, astfel cum a apreciat Judecătoria Târgu Bujor, trebuie să se aibă în vedere prevederile tranzitorii arătate în art. II din O.G. nr. 17/2014, unde se stipulează că "procesele şi cererile privind înlocuirea amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii în curs de soluţionare la data de 30 august 2014 se soluţionează de către instanţele legal învestite, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare la data când acestea au fost pornite" . Or, în cauză, sesizarea instanţei s-a efectuat ulterior datei de 30 august 2014, astfel că instanţa (Judecătoria Târgu Bujor) trebuia să se considere legal învestită.

În consecinţă, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Bujor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Bujor.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 februarie 2017.