Revision partly split on jurisdictional grounds; per Article 509(1)(8) claim rejected for lack of triple identity.

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, revizuentul A. a solicitat retractarea deciziei nr. 3641/16.12.2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, solicitând anularea sa.

În motivarea cererii, revizuentul a invocat motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 teza a II-a C. proc. civ., susţinând că instanţa nu s-a pronunţat potrivit temeiului invocat prin cererea de chemare în judecată.

În continuare, revizuentul a arătat că instanţa nu a pus în discuţie competenţa secţiei de litigii de muncă, având în vedere acţiunea sa întemeiată pe dispoziţiile art. 1, 2, 8 şi 18 din Legea nr. 554/2004 ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2017 al Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în cadrul căruia s-a constatat că pârâta Casa Naţională de Pensii Publice are calitate procesuală pasivă cu privire la emiterea deciziei medicale asupra capacităţii de muncă nr. 129/25.04.2017.

Revizuentul a mai susţinut că sentinţa nr. 2386/26.09.2019 a Tribunalului Dolj şi decizia nr. 3641/16.12.2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, ambele pronunţate în dosarul nr. x/2019, contrazic şi anulează hotărârea nr. 3861/16.11.2017 a Tribunalului Dolj şi sentinţa nr. 172/21.03.2018 a Curţii de Apel Craiova, prin care acestea au stabilit şi dispus conceptarea în citativ şi chemarea în judecată a pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice în dosarul nr. x/2017.

Prin urmare, faţă de constatarea calităţii procesuale pasive a Casei Naţionale de Pensii Publice, a fost încălcat principiul puterii de lucru judecat, care nu este limitat la dispozitivul hotărârii, ci se întinde şi asupra considerentelor hotărârii.

Totodată, la soluţionarea cauzei ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2019, în mod greşit se apreciază că sunt incidente dispoziţiile din Legea nr. 263/2010, H.G. nr. 118/2012 şi H.G. nr. 1229/20105.

Pentru aceste motive, revizuentul a solicitat admiterea cererii şi anularea deciziei nr. 3641/16.12.2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, iar pe fond admiterea acţiunii.

La 03.02.2020, revizuentul a depus la dosar precizări la cererea de revizuire, prin care a invocat motivele de revizuire prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1, 5 şi 8 C. proc. civ., dezvoltând argumente care conduc la dovedirea calităţii procesuale pasive a pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice.

2. Intimata Casa Naţională de Pensii Publice a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale în ceea ce priveşte cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., conform art. 510 alin. (1) C. proc. civ.

3. Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale şi în ceea ce priveşte revizuirea întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., astfel, asupra excepţiilor invocate, reţine următoarele:

Potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ., necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, iar conform prevederilor art. 132 alin. (1) C. proc. civ., când în faţa instanţei de judecată se pune în discuţie competenţa acesteia, din oficiu sau la cererea părţilor, ea este obligată să stabilească instanţa judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicţională competent.

Dispoziţiile art. 510 alin. (1) C. proc. civ. instituie regula aplicabilă tuturor cererilor de revizuire în materie de competenţă, alin. (2) reglementând excepţia cererilor întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8, excepţie conform căreia competenţa de soluţionare a cererii de revizuire motivate pe existenţa contrarietăţii de hotărâri aparţine instanţei mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre.

Raportând evocatele texte legale la prevederile art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., potrivit cărora necompetenţa este de ordine publică în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad, şi, totodată, văzând şi dispoziţiile art. 510 alin. (1) C. proc. civ., dispoziţii legale cu caracter imperativ, de ordine publică, potrivit cărora, Înalta Curte constată că nu este competentă material să soluţioneze cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 5 C. proc. civ.

Astfel, în cauză, obiectul cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 5 C. proc. civ. este reprezentat de decizia nr. 3641/16.12.2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, iar competenţa de soluţionare aparţine Curţii de Apel Craiova, aceasta fiind instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Pentru argumentele expuse, în temeiul prevederilor art. 129 alin. (2) pct. 2, coroborat cu art. 510 alin. (1) C. proc. civ., dispoziţii legale cu caracter imperativ, Înalta Curte va admite excepţia privind necompetenţa şi va declina competenţa de soluţionare a cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 5 C. proc. civ., în favoarea Curţii de Apel Craiova, disjungând cauza în privinţa acesteia.

4. Examinând cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente în materie, Înalta Curte urmează să o respingă pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, alin. (2) al aceluiaşi articol statuând asupra situaţiilor în care sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.

În conformitate cu art. 431 C. proc. civ. nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.

Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă numai dacă sunt întrunite cumulativ mai multe condiţii, una din acestea fiind aceea ca hotărârea potrivnică, a cărei anulare se solicită, să fi nesocotit puterea lucrului judecat dată de o altă hotărâre, ceea ce presupune o triplă identitate, respectiv hotărârile să aibă aceleaşi părţi, obiect şi cauză.

Raţiunea reglementării menţionate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având aceeaşi cauză, obiect şi aceleaşi părţi. Legiuitorul a avut în vedere hotărâri ale căror dispozitive sunt ireconciliabile, fapt ce ar face imposibilă executarea simultană a acestora.

În cauză, nu se poate reţine contradictorialitatea de hotărâri întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., sub aspectul identităţii de obiect, cauză şi părţi diferite, revizuentul punând în discuţie o problemă de evaluare a cadrului procesual cu privire la calitatea procesuală pasivă a intimatei Casa Naţională de Pensii Publice.

Hotărârea dată în primul litigiu, indicată ca fiindu-i încălcată puterea de lucru judecat, este decizia nr. 172/21.03.2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, prin care instanţa a admis contestaţia reclamantului, având ca obiect "anulare act", în baza dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, şi a dispus anularea Deciziei asupra capacităţii de muncă nr. 12/25.04.2017, emisă de pârâtul C.N.P.P. - Comisia Medicală de Contestaţii Craiova, precum şi anularea în parte a Deciziei medicale asupra capacităţii de muncă nr. 1657/20.03.2017, doar în ceea ce priveşte cauza invalidităţii, pct. 3. Totodată, a fost dispusă obligarea pârâţilor D.S.P. Dolj şi I.T.M. Dolj la întocmirea Fişei BP2 şi înaintarea dosarului complet către Comisia medicală asupra capacităţii de muncă, iar pârâţii C.J.P. Dolj prin Comisia medicală asupra capacităţii de muncă Craiova 3 au fost obligaţi să reevalueze cauza invalidităţii în raport de dosarul medical. Aceeaşi instanţă a respins contestaţiile având ca obiect Hotărârea nr. 405/19.04.2013 şi cea formulată împotriva pârâţilor Ministerul Sănătăţii şi Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

În cel de al doilea litigiu, soluţionat prin decizia nr. 3641/16.12.2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, a cărei retractare se solicită, instanţa a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 2386/26.09.2019 a Tribunalului Dolj, prin care s-a respins acţiunea reclamantului promovată împotriva pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice, având ca obiect obligarea pârâtei de a emite decizia privind încadrarea reclamantului în gradul 2 de invaliditate şi comunicarea acesteia, în motivarea căreia s-a reţinut că pârâta nu are calitate procesuală pasivă, faţă de lipsa prerogativei legale de a stabili drepturile individuale de asigurări sociale ale asiguraţilor şi nici de a emite şi comunica astfel de decizii.

Aşadar, între cele două hotărâri indicate a fi contradictorii nu există similitudine sub aspectul identităţii de obiect, cauză şi părţi. Mai mult decât atât, din conţinutul cererii de revizuire rezultă că au fost invocate argumente ce vizează nemulţumirea revizuentului cu privire la constatarea lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei Casa Naţională de Pensii Publice în cadrul litigiului ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2019, chestiune ce nu poate fi analizată în această cale extraordinară de atac a revizuirii.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va declina competenţa de soluţionare a cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 5 C. proc. civ. în favoarea Curţii de Apel Craiova., şi, totodată, va respinge cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Disjunge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 3641/16.12.2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 5 C. proc. civ.

Declină în favoarea Curţii de Apel Craiova competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulate de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 3641/16.12.2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 5 C. proc. civ.

Respinge cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., declarată de revizuentul A. împotriva aceleiaşi decizii.

Fără cale de atac, în ceea ce priveşte dispoziţia de declinare.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, cu privire la dispoziţia de respingere a cererii de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 februarie 2020.