Negative jurisdictional conflict over appellate competence in public procurement execution disputes under Law 101/2016

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu la 8 aprilie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. S.R.L. a chemat-o în judecată pe pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Giurgiu, prin Consiliul Judeţean Giurgiu, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa:

1. să constate neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru rezilierea contractului de lucrări nr. x din 12 martie 2018;

2. să constate îndeplinirea condiţiilor contractuale pentru întocmirea procesului-verbal de recepţie a proiectului tehnic pentru obiectivul de investiţie "bază tehnico-materială de creştere a vitezei de răspuns în situaţii de urgenţă" şi să o oblige pe pârâtă la convocarea comisiei pentru recepţia formală şi semnarea procesului-verbal de recepţie, sub sancţiunea aplicării de daune-interese pe zi de întârziere;

3. să o oblige pe pârâtă la plata facturii nr. x din 8 februarie 2019, în cuantum de 130.900 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor de proiectare prestate în baza contractului de lucrări nr. x din 12 martie 2018, precum şi a penalităţilor de întârziere, calculate până la momentul plăţii debitului principal;

4. să o oblige pe pârâtă la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea procesului.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 2 şi art. 63 din Legea nr. 101/2016 şi art. 1196 C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 272/CAF din 26 iunie 2019, Tribunalul Giurgiu a admis acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Giurgiu, prin Consiliul Judeţean Giurgiu; a constatat că nu a operat rezilierea contractului de lucrări nr. x din 12 martie 2018; a obligat-o pe pârâtă să convoace comisia pentru recepţia lucrării şi să întocmească procesului-verbal de recepţie; a obligat-o pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 130.900 RON, reprezentând contravaloarea facturii nr. x din 8 februarie 2019 şi a cheltuielilor de judecată în cuantum de 450 RON.

Împotriva sentinţei primei instanţe, Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Giurgiu, prin Consiliul Judeţean Giurgiu, a declarat recurs.

Prin încheierea din 4 noiembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale funcţionale, a scos cauza de pe rolul său şi a trimis-o secţiei a VI-a Civile a aceleiaşi curţii de apel.

Pentru a hotărî astfel, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a reţinut că litigiul este de competenţa instanţei civile, conform art. 53 alin. (1)1 din Legea 101/2016.

Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei a VI-a Civile a Curţii de Apel Bucureşti, sub nr. x/2019*.

Prin încheierea nr. 85R din 12 decembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale procesuale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a IX-a contencios administrativ şi fiscal a aceleiaşi curţi de apel; a constatat că s-a ivit conflictul negativ de competenţă între cele două secţii şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.

Pentru a hotărî astfel, secţia a VI-a civilă a Curţii de Apel Bucureşti a constatat a fost învestită cu soluţionarea unui litigiu ce decurge din executarea unui contract de lucrări de achiziţii publice.

Aceeaşi secţie a evocat dispoziţiile art. 53 alin. (1)1 şi art. 55 alin. (3) teza I din Legea nr. 101/2016, precum şi pe cele ale art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, în forma nemodificată prin Legea nr. 212/2018.

Totodată, a reţinut că art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 vizează atât hotărârile pronunţate în cauzele privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire şi în cauzele privind anularea sau nulitatea contractelor, cât şi hotărârile pronunţate în cauzele privind executarea contractelor administrative.

În continuare, aceeaşi secţie a apreciat că, în privinţa cauzelor referitoare la executarea contractelor administrative, legiuitorul a modificat competenţa numai cu privire la judecata în primă instanţă, eliminând doar pentru această etapă procesuală obligativitatea soluţionării cauzei de către un complet specializat în achiziţii publice.

Astfel, secţia a VI-a civilă a reţinut că legiuitorul nu a modificat însă calea de atac şi nici termenul de declarare a recursului în privinţa cauzelor având ca obiect executarea contractelor administrative.

De asemenea, aceeaşi secţie a apreciat că nu poate fi primit argumentul conjunctural dedus din expunerea de motive a Legii nr. 212/2018, care modifică Legea nr. 101/2016, din moment ce legiuitorul a menţinut competenţa de soluţionare a recursului în favoarea instanţei de contencios administrativ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 10 ianuarie 2020, sub acelaşi număr de dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Dispoziţiile privitoare la conflictul de competenţă sunt aplicabile şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti, care se pronunţă prin încheiere, conform art. 136 alin. (1) C. proc. civ.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestor texte de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două secţii ale aceleiaşi instanţe, secţia VI civilă şi secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Bucureşti - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între secţiile sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două secţii este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Acţiunea are ca obiect constatarea neîndeplinirii condiţiilor pentru rezilierea contractului de lucrări nr. x din 12 martie 2018 şi obligarea pârâtei la convocarea comisiei pentru recepţia formală şi semnarea procesului-verbal de recepţie, sub sancţiunea aplicării de daune-interese şi la plata facturii nr. x din 8 februarie 2019, în cuantum de 130.900 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor de proiectare prestate în baza contractului.

În drept, acţiunea este întemeiată pe dispoziţiile art. 2 şi art. 63 din Legea nr. 101/2016 şi art. 1196 C. civ.

Aşadar, reclamanta a învestit prima instanţă cu soluţionarea unui litigiu ce decurge din executarea unui contract de lucrări de achiziţii publice.

Instanţa supremă constată că acţiunea a fost soluţionată în fond de un complet specializat în materia contenciosului administrativ din cadrul Tribunalului Giurgiu.

De asemenea, împotriva sentinţei primei instanţe, pârâta nu a declarat apel, ci direct recurs, acesta din urmă reprezentând unica cale de atac de reformare reglementată în materia contenciosului administrativ.

În aceste condiţii, soluţionarea în fond a cauzei de un complet specializat în materia contenciosului administrativ din cadrul Tribunalului Giurgiu impune soluţionarea recursului de către o secţie specializată în aceeaşi materie a instanţei ierarhic superioare.

Prin urmare, instanţa de control judiciar competentă material procesual să soluţioneze recursul este secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 alin. (4), raportat la 136 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 februarie 2020.