Inadmissibility of appeal against appellate procedural suspension order due to exhaustion of legal remedies

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Constanţa, la data de 25 septembrie 2012, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul STATUL ROMÂN reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice şi a solicitat, în temeiul prevederilor Legii nr. 221/2009, constatarea caracterului politic al măsurii administrative dispusă împotriva sa, respectiv transferul format în interes de serviciu la o altă unitate, obligarea pârâtului la plata despăgubirilor băneşti cuvenite pentru perioada 7 iulie 1984 până la data pronunţării unei hotărâri judecătoreşti în prezenta cauză, acordarea de daune morale pentru prejudiciul suferit precum şi repunerea sa în drepturile de care a fost lipsit.

Totodată, a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 3231 din 25 septembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale, cu consecinţa declinării competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti -Secţie Civilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă sub nr. x/2012, la data de 16 octombrie 2012.

În şedinţa publică de la data de 20 iunie 2013, tribunalul a dispus suspendarea judecăţii conform dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. de la 1865, faţă de lipsa părţilor.

La data de 12 mai 2015, cauza a fost din oficiu repusă pe rol pentru constatarea perimării.

Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin sentinţa nr. 804 din 18 iunie 2015, a admis excepţia de perimare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, instanţa reţinând că, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 C. proc. civ. de la 1865, orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare timp de un an, iar potrivit dispoziţiilor art. 252 C. proc. civ. de la 1865, perimarea se poate constata şi din oficiu.

S-a avut în vedere că de la data de 18 aprilie 2013 a trecut mai mult de un an, fără ca partea să fi făcut vreun act de procedură în vederea judecării procesului, pricina rămânând în nelucrare din vina acesteia.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs recurentul-reclamant A., criticând-o pentru nelegalitate.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin încheierea din 25 ianuarie 2016, a suspendat judecata cererii de recurs formulată de ASOCIAŢIA PENTRU CINSTIREA MEMORIEI EROILOR împotriva deciziei civile nr. 804 din 18 iunie 2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2012 în contradictoriu cu intimatul-pârât STATUL ROMÂN reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice şi intimatul-reclamant A., în baza dispoziţiilor art. 242 pct. 2 C. proc. civ., având în vedere lipsa nejustificată a părţilor la acest termen, faţă de împrejurarea că niciuna dintre părţi nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs recurentul-reclamant A..

Recursul este inadmisibil, fiind declarat împotriva încheierii pronunţată în calea de atac a recursului, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Aceasta pentru că împotriva hotărârii judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga.

Conform art. 2441 alin. (1) asupra suspendării judecării procesului, instanţa se va pronunţa prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepţia celor pronunţate în recurs.

Faţă de aceste dispoziţii, recursul declarat împotriva unei încheieri pronunţate de o instanţă de recurs în temeiul art. 242, art. 243 şi art. 244 C. proc. civ., învestită cu soluţionarea unei cereri de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs, concluzie ce se desprinde din principiul unicităţii şi legalităţii căilor de atac.

Cum un asemenea drept este unic, epuizându-se chiar prin exerciţiul lui, o persoană nu se poate judeca de mai multe ori în aceeaşi cale de atac.

Întrucât încheierea atacată este irevocabilă, fiind pronunţată de o instanţă de recurs, recursul declarat împotriva ei este inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta ASOCIAŢIA PENTRU CINSTIREA MEMORIEI EROILOR împotriva încheierii din 25 ianuarie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 16 februarie 2017.