Corporate dissolution; nullity of cassation appeal for failure to articulate statutory grounds of illegality
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appeal on cassation filed by the sole associate of a limited liability company, thereby upholding the lower court decisions that dismissed the company's contestation in annulment as late-filed. The dispute concerned the forced dissolution of the company, initially ordered by the First Instance Court upon the National Trade Register Office's request, a judgment upheld on appeal by the Court of Appeal, against which the company later filed a contestation in annulment that was rejected by both the initial and appellate courts due to untimeliness. Relying on the mandatory procedural requirements of Article 486(1)(c) and (d) and the nullity sanction under Article 489(2) of the Code of Civil Procedure, the court held that the appellant failed to identify the specific judgment challenged or articulate grounds of illegality aligned with the statutory grounds for cassation under Article 488, as mere dissatisfaction with the outcome does not constitute a valid legal basis for such an appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 503 alin. (3) din C. proc. civ, art. 503 alin. (1) din C. proc. civ, art. 493 alin. (3) C. proc. civ, art. 486 alin. (3) din C. proc. civ, art. 304 C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ; Corporate dissolution; nullity of cassation appeal for failure to articulate statutory grounds of illegality: Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. c) şi lit. d) din noul C. proc. civ., cererea de recurs va indica hotărârea care se atacă şi va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, aceste obligaţii nefiind îndeplinite de către recurent.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1287/2014 din 16 septembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosar nr. x/2014, s-a admis cererea formulată de reclamantul OFICIUL NAŢIONAL AL REGISTRULUI COMERŢULUI, prin Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud împotriva pârâtei societatea A. S.R.L. şi, în consecinţă, s-a dispus dizolvarea pârâtei.
Prin decizia civilă nr. 250/2015, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosar nr. x/2014, s-a respins apelul declarat de apelanta societatea A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1287/2014 din 16 septembrie 2014.
Pe rolul Tribunalului Bistriţa Năsăud, sub nr. x/2015 a fost înregistrată contestaţia în anulare formulată de către societatea A. S.R.L., împotriva sentinţei civile nr. 1287/2014 şi a deciziei civile nr. 250/2015.
Prin sentinţa civilă nr. 960 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud la data de 11 decembrie 2015, în dosarul nr. x/2015, s-a dispus disjungerea contestaţiei în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2), coroborat cu art. 503 alin. (3) din C. proc. civ., formulată de contestatoarea societatea A. S.R.L.
În ce priveşte decizia civilă nr. 250/05.03.2015 a Curţii de Apel Cluj, Tribunalul Bistriţa - Năsăud a admis excepţia necompetentei materiale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj; ca urmare a disjungerii contestaţiei în anulare împotriva deciziei civile nr. 250 din 05.03.2015 a Curţii de Apel Cluj s-a format dosarul nr. x/2016.
Prin sentinţa menţionată mai sus, Tribunalul Bistriţa-Năsăud a admis excepţia tardivităţii formulării contestaţiei în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (1) din C. proc. civ., invocată din oficiu, şi pe cale de consecinţă, a fost respinsă, ca tardiv formulată, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea Societatea A. S.R.L. prin asociatul unic B. împotriva sentinţei civile nr. 1287/16.09.2014 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud.
Prin decizia civilă nr. 316 din 15 martie 2016 Curtea de Apel - Cluj, secţia a II -a civilă în dosarul nr. x/2016 a fost admisă excepţia de tardivitate a contestaţiei în anulare şi în consecinţă s-a respins ca tardivă contestaţia în anulare formulate de contestatoarea S.C.A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 250 din 05.03.2015 pronunţată în dosarul nr. x/2014 al Curţii de Apel Cluj.
B. ASOCIAT LA S.C. A. S.R.L. a formulat recurs, fără a indica hotărârea atacată şi motivele de drept pe care îşi întemeieză cererea, acesta exprimându-şi nemulţumirea cu privire la dizolvarea societăţii.
A fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în sensul că soluţia preconizată este aceea de anulare a recursului.
Completul de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 05 octombrie 2016, comunicarea acestuia părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere.
Recurentul a depus punct de vedere.
Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 486 (1) lit. c) şi d) din noul C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. c) şi lit. d) din noul C. proc. civ., cererea de recurs va indica hotărârea care se atacă şi va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, aceste obligaţii nefiind îndeplinite de către recurent.
În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. "Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.", art. 489 alin. (2) din acelaşi cod prevăzând că sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.
Aşa fiind, încadrarea motivelor de recurs în cele enumerate de lege este o cerinţă care consacră legislativ o practică îndelungată şi stabilă a instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care şi sub imperiul vechii legi de procedură sancţiunea nulităţii exista şi era reglementată atunci când, nefiind structurate, criticile din recurs nu puteau fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. de la 1865.
Din dispoziţiile imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., se reţine că instanţele au obligaţia de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488, iar dacă această cerinţă nu este îndeplinită, operează sancţiunea nulităţii recursului.
Simpla nemulţumire a părţii cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă, fiind necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puţin unul din motivele prevăzute expres şi limitativ de lege.
Recurentul nu a prezentat critici de nelegalitate privind hotărârea recurată, ci au exprimat nemulţumiri privind dizolvarea societăţii.
Prin urmare, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii cererii de recurs formulat de recurentul B. ASOCIAT LA S.C. A. S.R.L.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul - contestator B. ASOCIAT LA A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 250/2015 din 5 martie 2015, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 februarie 2017.