Extraordinary appeal dismissed: substantive misinterpretation of power of attorney fails to constitute material error under civil procedure code.

Asupra contestaţiei în anulare de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele

Prin decizia nr. 1272 din 11 iunie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentat a administratorului special A. şi, în consecinţă, a anulat recursul declarat de recurenta-relamantă COMPANIA DE TRANSPORT FEROVIAR S.A., prin administrator special A., împotriva deciziei civile nr. 1249 din 14 septembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă şi a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă COMPANIA DE TRANSPORT FEROVIAR S.A., prin lichidator judiciar B. împotriva aceleiaşi decizii.

Împotriva acestei decizii Compania de Transport Feroviar S.A. prin administrator special A. şi prin lichidator judiciar B. a formulat contestaţie în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.

În argumentarea motivului de contestaţie în anulare invocat, contestatoarea a susţinut, în esenţă, că hotărârea este netemeinică şi nelegală întrucât, din cercetarea dosarului rezultă faptul că, administratorul special A. a avut calitate procesuală atât la fond, cât şi în apel, fiind împuternicit de către lichidatorul judiciar Tănasă şi Asociaţii SPRL să reprezinte interesele societăţii în faţa instanţelor de judecată în cadrul acestui dosar.

Contestatoarea susţine că instanţa a nesocotit dispoziţiile art. 82 alin. (1) C. proc. civ. şi, fără a acorda un nou termen de judecată, a anulat cererea de recurs.

Totodată, consideră că făcând aplicabilitatea art. 82 alin. (1) C. proc. civ. la prezenta speţă dedusă judecăţii şi având în vedere că toate cererile şi actele existente la dosarul cauzei sunt semnate de administratorul special A., rezultă că instanţa de control judiciar a făcut o aplicabilitate greşită a dispoziţiilor legale, neavând posibilitatea să conteste calitatea de administrator special şi reprezentant al societăţii Compania de Transport Feroviar S.A. direct în calea de atac a recursului.

Pentru aceste motive, contestatoarea a solicitat admiterea contestaţiei cu consecinţa anulării deciziei nr. 1272 din 11.06.2019 şi, în rejudecare, admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." S.A. a solicitat respingerea contestaţiei în anulare ca inadmisibilă.

Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate raportate la temeiului de drept invocat, Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare pentru considerentele ce urmează:

Contestatoarea şi-a întemeiat în drept calea extraordinară de atac pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că instanţa de control judiciar a făcut o aplicabilitate greşită a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) C. proc. civ. la prezenta speţă, având în vedere că toate cererile şi actele existente la dosarul cauzei sunt semnate de administratorul special A..

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare prin care se solicită instanţei care a pronunţat hotărârea atacată în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege să îşi desfiinţeze propria hotărâre şi să procedeze la o noua judecată.

Date fiind consecinţele juridice ale desfiinţării unei asemenea hotărâri, dispoziţiile legale ce reglementează această cale de atac sunt de strictă interpretare şi aplicare, neputând fi extinse la alte situaţii decât cele avute în vedere de legiuitor.

Raportând aceste considerente la situaţia dedusă judecăţii, se constată că susţinerile contestatoarei sunt nefondate ca temeiuri de anulare a deciziei contestate.

Astfel, potrivit art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. (a cărui incidenţă a fost invocată), hotărârea poate fi atacată cu contestaţie în anulare când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

În sensul acestei norme, eroarea materială vizează greşeli legate de aspecte formale ale judecării recursului, greşeli involuntare şi nu de judecată, deci nu de interpretare a dispoziţiilor legale, de apreciere a probelor administrate ori de apreciere asupra necesităţii administrării de noi probe.

Conform celor mai sus-arătate, solicitând anularea hotărârii pronunţată de instanţa de recurs contestatoarea a învederat că soluţia de respingere a recursului rezultă din interpretarea eronată a înscrisurilor ceea ce a condus, în opinia contestatoarei, la stabilirea unei stări de fapt neconformă cu realitatea şi, pe cale de consecinţă, la interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) C. proc. civ.

Or, se constată că aceste susţineri nu se constituie în evidenţierea vreunei erori materiale în sensul art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. mai sus evocat, ci în veritabile critici de netemeinicie şi nelegalitate care, vizând o hotărâre definitivă, nu pot fi primite.

În consecinţă, se constată că dezlegarea dată recursului, prin decizia a cărei anulare se solicită, nu este rezultatul unei erori materiale, iar prezenta contestaţie în anulare nu poate duce la retractarea deciziei contestate din perspectiva dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 508 C. proc. civ. va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea COMPANIA DE TRANSPORT FEROVIAR S.A. prin administrator special A. şi prin lichidator judiciar B.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondată contestaţia în anulare formulată de contestatoarea COMPANIA DE TRANSPORT FEROVIAR S.A. prin administrator special A. şi prin lichidator judiciar B. împotriva deciziei nr. 1272 din 11 iunie 2019, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 ianuarie 2020.