CHF credit agreement dispute settled; withdrawal of claim accepted and prior judgments annulled

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, cauză disjunsă din dosarul nr. x/2014, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtele B. S.A., C. şi D.., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să se dispună constatarea nulităţii absolute a clauzelor de la art. 12.1, 12.2, 12.4 din contractul de credit nr. x/19.11.2007; obligarea pârâtei la emiterea unui nou grafic de rambursare care să prevadă restituirea creditului în RON, prin conversia CHF în RON la data contractării creditului; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă prin sentinţa civilă nr. 1229/2018 din 24 aprilie 2018, a respins ca neîntemeiată cererea reclamantului A. şi a fost obligat reclamantul la plata către pârâta B. S.A. a sumei de 1.460,06 RON cheltuieli de judecată.

Apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1229 din 24.04.2018, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă prin decizia civilă nr. 2299/2018 din 16 noiembrie 2018.

Împotriva acestei decizii reclamantul A. a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 17 octombrie 2019 s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 23 octombrie 2019.

La data de 11 decembrie 2019 recurentul-reclamant A. a depus la dosarul cauzei cerere de renunţare la judecata cererii de chemare în judecată.

Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 406 C. proc. civ., a luat în examinare cererea formulată de recurentul-reclamant şi a reţinut:

Potrivit dispoziţiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., "Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă" alin. (2) al aceluiaşi articol stipulează că "Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială", iar alin. (4) prevede că "Dacă reclamantul renunţă la judecată la primul termen la care părţile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunţarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părţi."

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 406 alin. (5) C. proc. civ. "Când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză.".

Art. 406 C. proc. civ. reglementează condiţiile în care poate opera renunţarea reclamantului la judecată.

De principiu, renunţarea la judecată reprezintă actul procesual de dispoziţie al reclamantului, în calitatea sa de iniţiator al demersului judiciar, de a renunţa la soluţionarea unei cauze, fără a avea obligaţia de a-şi justifica manifestarea de voinţă şi fără a fi constrâns din punct de vedere temporal, în privinţa acesteia.

Din înscrisul intitulat "declaraţie", depus la dosar şi autentificat de Biroul Individual Notarial E. prin încheierea de autentificare nr. 7928 din 28 noiembrie 2019, rezultă că reclamantul A. a declarat că "renunţă în mod expres şi irevocabil la judecata cererii de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului nr. x/2015 şi nr. y/2015 aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti…, motiv pentru care solicit instanţei să ia act de această renunţare.".

Această "declaraţie" constituie o veritabilă cerere de renunţare la judecată a reclamantului A. privind cererea de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului nr. x/2015 şi nr. y/2015 aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

Totodată, se constată că intimata-pârâtă B. S.A. prin cererea depusă la dosar şi-a exprimat în mod clar acordul expres de a se lua act de cererea de renunţare la judecata cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A., menţionând că nu solicită cheltuieli de judecată.

Prin urmare, Înalta Curte constată că această manifestare de dispoziţie, este neîndoielnică şi neechivocă în sensul renunţării recurentului-reclamant la judecata cererii de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului nr. x/2015, iar această manifestare de voinţă a părţii se înscrie în principiul disponibilităţii ce guvernează procesul civil şi întruneşte condiţiile de formă şi fond, pentru a produce efectul juridic prevăzut de dispoziţiile art. 406 C. proc. civ.

Înalta Curte în temeiul art. 406 C. proc. civ., va lua act de renunţarea reclamantului A. la cererea de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului nr. x/2015, va anula decizia civilă nr. 2299A/2018 din 16 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2015, precum şi sentinţa civilă nr. 1229/2018 din 24 aprilie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2015.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunţarea reclamantului A. la cererea de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului nr. x/2015, astfel cum s-a solicitat în declaraţia autentificată sub nr. x din 28 noiembrie 2019 de Biroul Individual Notarial E..

Anulează decizia civilă nr. 2299A/2018 din 16 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2015, precum şi sentinţa civilă nr. 1229/2018 din 24 aprilie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2015.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 ianuarie 2020.