Commercial debt enforcement barred by defendant's loss of procedural capacity following bankruptcy dissolution and trade registry strike-off
Legislator summary
AI generatedThe High Court dismissed the appellant’s appeal, effectively leaving the lower court’s decision in force which had previously dismissed the plaintiff’s claim on the merits and awarded the defendant litigation costs. The dispute originated from a commercial action for unpaid delivery prices, where the first instance court had granted the claim but the appellate court reversed this upon finding it unfounded. The decisive legal basis for the dismissal was the procedural defect of the defendant’s lack of procedural capacity (*capacitate procesuală de folosință*); the Court determined that under Article 41 of the Code of Civil Procedure, the defendant company ceased to exist as a legal subject and lost the capacity to be a party in judicial proceedings following its dissolution and registration strike-off from the Trade Register in 2018, necessitating the dismissal of the appeal against a non-qualifying entity.
Legislator headnote
AI generatedart. 16 din Legea nr. 208/2002, art. 137 C. proc. civ, art. 41 alin. (1) C. proc. civ, art. 41 C. proc. civ; Commercial debt enforcement barred by defendant's loss of procedural capacity following bankruptcy dissolution and trade registry strike-off: Potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. civ., orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate fi parte în judecată. Capacitatea procesuală de folosinţă nu este altceva decât un aspect al capacităţii civile, reflex pe plan procesual al capacităţii de folosinţă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, reclamanta S.C. A. S.A. Hunedoara a solicitat obligarea pârâtei S.C. B. S.A. la plata sumei de 12.486.574.229 RON, cu titlu de contravaloare produse livrate şi neachitate şi a sumei de143.510.742 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Tribunalul Bucureşti, secţia comercială prin sentinţa civilă nr. 12 din 10 ianuarie 2002 a admis acţiunea astfel cum a fost formulată şi a obligat pârâta la plata sumei de 12.486.223 RON, cu titlu de preţ şi a sumei de 149.510.742 RON cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială prin decizia comercială nr. 28A din 25 aprilie 2003, a admis apelul declarat de pârâta S.C. B. S.A., a schimbat, în tot, sentinţa civilă nr. 12 din 10 ianuarie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, în sensul că, pe fond, a respins ca nefondată acţiunea restrânsă şi a obligat intimata la plata sumei de 18.186.000 RON cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii reclamanta S.C. A. S.A. Hunedoara a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 6, 7, 8, 9, 10 C. proc. civ.
Prin încheierea de şedinţă din 3 februarie 2004, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 208/2002 şi având în vedere Ordinul nr. 227 din 24 noiembrie 2003 cu privire la supravegherea financiară a societăţii recurente, a dispus suspendarea judecării recursului până la încheierea contractului de vânzare cumpărare dar nu mai mult de 6 luni de la data instituirii supravegherii financiare, măsură ce a fost menţinută prin încheieri succesive.
De asemenea, prin încheierea din data de 26 noiembrie 2004, s-a constatat că intimata-pârâtă S.C. B. S.A. se află în continuare în procedura de dizolvare-lichidare, în conformitate cu Legea nr. 137/2002, iar dosarul nr. x/2003 se află pe rolul Tribunalului Bucureşti.
Înalta Curte, conform dispoziţiilor art. 137 C. proc. civ. a luat în examinare excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei S.C.B. S.A. şi a reţinut următoarele:
Radierea unei societăţi comerciale din registrul comerţului are drept efect încetarea capacităţii procesuale de folosinţă şi de exerciţiu a acesteia şi, prin urmare, societatea comercială radiată nu poate avea calitate procesuală, această operaţiune având semnificaţia încetării existenţei persoanei juridice.
Potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. civ., orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate fi parte în judecată. Capacitatea procesuală de folosinţă nu este altceva decât un aspect al capacităţii civile, reflex pe plan procesual al capacităţii de folosinţă.
Când persoana juridică - societate comercială constituită în temeiul Legii nr. 31/1990, republicată - este dizolvată sau radiată, înseamnă că odată cu încetarea fiinţei persoanei juridice se sfârşeşte şi capacitatea sa de folosinţă.
În speţă, pârâta S.C. B. S.A. ca orice persoană juridică a avut capacitate juridică, a dobândit drepturi şi obligaţii, a participat la circuitul civil, şi-a exercitat drepturile săvârşind acte juridice şi a dobândit dreptul de a sta în instanţă pentru a-şi apăra interesele în calitate de intimată-pârâtă.
Aceste drepturi au subzistat până la data de 16.07.2018 când societatea pârâtă a fost radiată din evidenţele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, ca urmare a dispunerii închiderii procedurii falimentului, prin sentinţa nr. 4016 din 25 iunie 2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a comercială, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 428 din 6 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2003.
Din acest moment menţionata societate nu mai beneficiază de capacitatea de a avea şi de a-şi exercita drepturile şi obligaţiile, sau altfel spus nu mai subzistă ca subiect de drept şi nici nu mai are îndreptăţirea legală de a fi parte în proces întrucât este lipsită de capacitate de folosinţă.
Prin urmare, având în vedere că societatea pârâtă S.C. B. S.A. este în prezent dizolvată şi radiată din evidenţele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, lipsindu-i astfel capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii în plan procesual, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 41 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamanta S.C. C. S.A., ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosinţă.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. C. S.A. împotriva deciziei comerciale nr. 28 A din 25 aprilie 2003 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a Comercială ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsită de capacitatea de folosinţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 ianuarie 2020.