Negative jurisdictional conflict over labor dispute panel specialization resolved in favor of initially invested administrative and fiscal law panel

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. x/2019, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pârâta S.C. C. S.R.L. (depozitar arhivă S.C. D. S.A. şi S.C. E. S.A. Câmpina), solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate că pe perioadele menţionate în cerere au fost angajaţi în funcţii şi au lucrat efectiv 100% din programul de lucru în secţii cuprinse în grupa a II-a de muncă, şi obligarea pârâtei să le elibereze adeverinţe din care sa rezulte grupa de muncă la care au dreptul.

Prin sentinţa civilă nr. 745 din 25 martie 2019, Tribunalul Prahova a admis acţiunea precizată de reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.R.L., a constatat că reclamantul beneficiază de grupa a II-a de muncă în procent de 100% pentru perioadele 16.02.1979-18.01.1980 în cadrul S.C. E. S.A. şi perioadele 16.07.1980-24.10.1980 şi 29.04.1982-31.03.2001 în cadrul S.C. D. S.A. Câmpina şi a obligat deţinătorul de arhivă să elibereze adeverinţă în acest sens.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la 16 mai 2019, petenţii reclamanţi, B. şi A., au solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în încheierea din 28 martie 2019 şi în dispozitivul sentinţei civile nr. 745/2019 pronunţată de Tribunalul Prahova la 25 martie 2019, în sensul menţionării numelui în cazul lui B. şi menţionării numelui complet în cazul lui A. în încheierea din 28 martie 2019.

Prin încheierea de şedinţă din 22 mai 2019, Tribunalul Prahova a admis cererea formulată de petenţii reclamanţi B. şi A., a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în sentinţa civilă nr. 745/2019 în sensul: constată că reclamantul B. beneficiază de grupa a II-a de muncă în procent de 100% pentru perioadele 16.02.1979 - 18.01.1980 în cadrul S.C. E. S.A. şi perioadele 16.07.1980 - 24.10.1980 şi 29.04.1982 -31.03.2001 în cadrul S.C. D. S.A. Câmpina şi nu constată că reclamantul beneficiază de grupa a II-a de muncă în procent de 100% pentru perioadele 16.02.1979 - 18.01.1980 în cadrul S.C. E. S.A. şi perioadele 16.07.1980 - 24.10.1980 şi 29.04.1982 -31.03.2001 în cadrul S.C. D. S.A. Câmpina şi a menţinut în rest dispoziţiile sentinţei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la 03 iulie 2019, petentul reclamant B. a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în încheierea de îndreptare eroare materială din data de 22.05.2019, în sensul eliminării pasajului în care perioadele 16.02.1979 - 18.01.1980 în cadrul S.C. E. S.A. şi perioadele 16.07.1980 - 24.10.1980 şi 29.04.1982 - 31.03.2001 în cadrul S.C. D. S.A. Câmpina sunt trecute că nu s-ar încadra în grupa a II-a de muncă.

Prin încheierea de şedinţă din 04 iulie 2019, Tribunalul Prahova a respins cererea de îndreptare eroare materială, formulată de petentul reclamant F., ca neîntemeiată.

Împotriva acestei încheieri a formulat apel reclamantul B., solicitând admiterea acestuia şi înlăturarea menţiunilor din partea II-a a dispozitivului, care sunt contradictorii cu prima parte, referitoare la dreptul său de a beneficia de grupa de muncă în procent de 100%.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, complet LM30 A III la 06 august 2019.

Prin încheierea din 02 octombrie 2019, pronunţată de completul mai întâi învestit al secţiei de contencios administrativ şi fiscal nr. LM 30 A III, în dosar nr. x/2019, s-a admis excepţia de necompetenţă materială funcţională a completului de judecată şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a apelului, în favoarea completelor de judecată din cadrul secţiei I Civile, în configuraţia anterioară Hotărârii Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 12 din 20.06.2019.

În pronunţarea acestei soluţii instanţa s-a raportat la următoarele aspecte:

Art. 35 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 (modificată prin Legea nr. 207/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20.07.2018) prevede că, în cadrul curţilor de apel funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionişti, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.

Completul de judecată este specializat în judecarea cauzelor de contencios administrativ şi fiscal şi, în baza articolului al II-lea din Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 9/22.05.2019 precum şi a art. I din Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 12/20.06.2019, începând cu data de 01.07.2019 în soluţionarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă.

Prin sentinţa nr. 544/21.08.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019 de Tribunalul Argeş, s-a admis în parte acţiunea formulată de judecătorii din cadrul secţiei de contencios administrativ şi fiscal şi din cadrul secţiei a II-a civilă din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, dispunându-se suspendarea executării articolului al II-lea din Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 9/22.05.2019 şi, respectiv articolului I din Hotărârea nr. 12/20.06.2019 a aceluiaşi colegiu. Această sentinţă este executorie de drept, în temeiul art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Curtea a menţionat că prin articolul al II-lea din Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 9/22.05.2019 s-a aprobat propunerea preşedintelui secţiei I Civilă de a se repartiza cauzele având ca obiect litigii de muncă, în mod egal, celor 3 secţii non-penale ale instanţei, iar prin art. 1 al Hotărârii nr. 12/20.06.2019 s-a aprobat solicitarea Preşedintei secţiei I Civilă şi s-a propus Preşedintei Curţii de Apel Ploieşti înfiinţarea completelor specializate în cauze având ca obiect litigii de muncă, începând cu 01.07.2019.

Prin considerentele Deciziei nr. 17/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul recursului în interesul legii, s-a reţinut că greşita alcătuire a completului este în strânsă legătură cu necompetenţa.

Prin urmare, compunerea instanţei/completului nu se limitează la aspectul cantitativ. Este unanim acceptat că există situaţii în care este vizat aspectul calitativ al compunerii, una dintre acestea fiind şi cazul când, în condiţiile legii, anumite categorii de litigii trebuie să fie soluţionate de completurile/secţiile specializate, după obiectul sau natura litigiului.

Se constată că prin suspendarea executării celor două hotărâri ale Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti, prin care s-a decis repartizarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă unor complete formate din judecători ce fac parte atât din secţia de contencios administrativ şi fiscal, cât şi din secţia a II-a Civilă, s-a statuat că există o aparenţă de nelegalitate cu privire la înfiinţarea unor astfel de complete şi specializarea lor în soluţionarea litigiilor de muncă, astfel încât prezentul complet de judecată, înfiinţat ca fiind specializat în soluţionarea unor astfel de litigii, prin Hotărârile Colegiului de Conducere mai sus menţionate, nu mai are competenţa materială procesuală (funcţională) să soluţioneze cauze având ca obiect litigii de muncă, nefiind compus din judecători specializaţi în această materie ori care să facă măcar parte din secţia I Civilă.

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 14 alin. (7) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora, "suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării".

Astfel, primul complet învestit al Curţii a reţinut că respectivul complet este doar aparent specializat în soluţionarea litigiilor de muncă, specializare în privinţa căreia s-a constatat deja o aparenţă de nelegalitate printr-o sentinţă judecătorească executorie, acesta fiind în realitate specializat în soluţionarea cauzelor de contencios administrativ şi fiscal, întrucât specializarea urmăreşte judecătorul şi nu completul în abstract.

S-a mai reţinut că dacă la nivelul instanţei există o secţie sau un complet specializat într-o anumită materie, un litigiu de o anumită natură trebuie repartizat la secţia (sau completul specializat) corespunzătoare naturii litigiului dedus judecăţii.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul secţiei I Civilă - completul 18 ACIV la data de 11.10.2019.

Astfel învestit, cel de-al doilea complet al aceleiaşi secţii a aceleiaşi instanţe, prin încheierea de la 21 noiembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, a admis excepţia de necompetenţă materială procesuală a completului şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea completului iniţial învestit. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă între cele două completuri; a suspendat, din oficiu, judecata cauzei şi a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

În fundamentarea acestei hotărâri, cel de-al doilea complet a reţinut următoarele:

Obiectul cererii introductive îl constituie un litigiu de muncă.

Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei nr. 1307 din 5 iunie 2019 a Tribunalului Dâmboviţa a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti la data de 06 august 2019, şi repartizat aleatoriu completului LM 30A III, complet specializat în soluţionarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă, începând cu data de 1 iulie 2019, potrivit deciziei nr. 47/24.06.2019 a preşedintelui Curţii de Apel Ploieşti.

Decizia nr. 47/24.06.2019 a preşedintelui Curţii de Apel Ploieşti a fost fundamentată pe art. I din Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 12 din 20 iulie 2019, prin care s-a aprobat solicitarea Preşedintelui secţiei I Civilă de înfiinţarea de complete specializate în cadrul acestei secţii, formate din toţi judecătorii celor trei secţii non-penale, în această hotărâre făcându-se trimitere la o altă Hotărâre a aceluiaşi colegiu, nr. 9/22.05.2019, art. II, prin care se aprobase propunerea preşedintelui secţiei I Civilă, în sensul de a se repartiza cauze având ca obiect litigii de muncă tuturor secţiilor non-penale.

Prin sentinţa nr. 554/21.08.2019 pronunţată de către Tribunalul Argeş, secţia Civilă în dosarul nr. x/2019, s-a dispus suspendarea executării articolului al II-lea din Hotărârea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 9/22.05.2019 şi, respectiv, a art. I din Hotărârea nr. 12/20.06.2019 a aceluiaşi Colegiu, mai sus expuse.

În ceea ce priveşte efectele sentinţei anterior menţionate s-a reţinut că, spre deosebire de anularea unui act administrativ, care produce efecte şi pentru trecut, suspendarea executării unui act administrativ reprezintă operaţiunea juridică de întrerupere vremelnică a efectelor acestuia, producând efecte numai pentru viitor. Ca atare, efectele produse de Hotărârile Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 9/22.05.2019 şi, respectiv, nr. 12/20.06.2019, care au stat la baza emiterii Deciziei nr. 47/24.06.2019 a preşedintelui Curţii de Apel Ploieşti, se menţin pe toată perioada cuprinsă între data adoptării acestora şi data de 21.08.2019, câtă vreme acestea nu au fost anulate.

În acest context şi având în vedere faptul că aprecierea asupra competenţei materiale procesuale, cum este cazul în speţă, se realizează în raport cu data sesizării instanţei, respectiv data de 6 august 2019, moment care se situează anterior pronunţării sentinţei nr. 554/21.08.2019 de către Tribunalul Argeş, secţia Civilă, instanţa consideră că în mod greşit s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a apelului în favoarea altor complete, deopotrivă specializate în soluţionarea litigiilor de muncă, cum este şi completul 18ACIV.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între două completuri specializate din cadrul Curţii de Apel, în temeiul dispoziţiilor art. 136 alin. (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea completului iniţial învestit al Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Mai întâi, se observă că sunt întrunite condiţiile conflictului negativ de competenţă, având în vedere declinările reciproce pronunţate în aceeaşi cauză de completurile Curţii de Apel Ploieşti, fiind disputată competenţa specializată a acestora, în sensul art. 136 alin. (4) C. proc. civ., în soluţionarea unui litigiu de muncă şi asigurări sociale.

Este adevărat că prin dispoziţiile art. 200 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. s-a instituit un regim derogatoriu în ce priveşte necompetenţa specializată a instanţei, în sensul că în cadrul procedurii de regularizare în prima instanţă se poate trimite dosarul completului specializat competent ori secţiei specializate din instanţa respectivă.

Chiar şi în această situaţie, completul căruia i s-a repartizat cauza îşi păstrează posibilitatea de a-şi invoca necompetenţa materială procesuală în funcţie de obiectul şi natura litigiului, potrivit art. 130, 131 din C. proc. civ., limite procedurale în care s-a încadrat primul complet din cadrul secţiei de contencios administrativ şi fiscal, învestit, de altfel, cu soluţionarea litigiului ca instanţă de control judiciar, în apel.

Cu privire la competenţa specializată a acestui complet, se reţine că prin art. II din Hotărârea nr. 9/22.05.2019 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Ploieşti, s-a decis repartizarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă şi asigurări sociale tuturor secţiilor care nu erau penale din cadrul instanţei.

Ulterior, prin art. I din Hotărârea nr. 12/20.06.2019, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Ploieşti a decis repartizarea cauzelor având ca obiect aceste litigii unor completuri specializate nou înfiinţate, formate cu participarea unor judecători din cadrul altor secţii ale instanţei.

Prin aceste hotărâri ale colegiului de conducere date în executarea dispoziţiilor de organizare judiciară, s-a procedat la stabilirea criteriilor şi a procedurii de determinare a specializării şi, de asemenea, la constituirea completurilor specializate în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale.

Cu alte cuvinte, se distinge între, pe de o parte, repartizarea judecătorilor în virtutea specializării acestora, prin stabilirea compunerii completelor respective şi, pe de altă parte, stabilirea criteriilor de determinare a completelor specializate cărora le revine, în consecinţă, competenţa exclusivă de a soluţiona litigiile de muncă şi asigurări sociale.

Argumentele primului complet învestit cu soluţionarea cauzei, care nu au în vedere specializările în materii diferite ale completelor, ci exclusiv chestiunea litigioasă a nelegalităţii sub aspectul calitativ al compunerii sale, excedează limitele analizei efectuate în regulatorul de competenţă.

Primul complet nici nu contestă, de altfel, că la data învestirii cu soluţionarea cauzei îi revenea competenţa specializată în raport cu obiectul şi natura litigiului, ci invocă efectele produse de pronunţarea sentinţei civile nr. 554/21.08.2019 a Tribunalului Argeş, secţia I civilă.

Înalta Curte reţine că hotărârile menţionate anterior ale Colegiului de conducere au fost contestate de judecătorii curţii de apel, iar prin sentinţa civilă nr. 554/21.08.2019, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, s-a dispus suspendarea în temeiul art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004, cu rezultatul întreruperii temporare a efectelor acestora.

Este de subliniat că efectele produse până la adoptarea soluţiei de suspendare se menţin, hotărârile de colegiu antereferite nefiind anulate.

Faptul că, urmare a măsurii suspendării, s-a procedat la repartizarea dosarelor de litigii de muncă şi asigurări sociale înregistrate ulterior altor completuri specializate din cadrul secţiei I Civile a Curţii de Apel Ploieşti, nu ar putea constitui un argument valid pentru declinare, atâta timp cât completul de judecată căruia i-a fost repartizat iniţial dosarul şi-a păstrat funcţionalitatea, în sensul programării în şedinţele de judecată, în vederea soluţionării cauzelor cu care a fost învestit.

Suspendarea executării este o măsură provizorie care îşi produce efectele odată cu pronunţarea instanţei de contencios administrativ la 21.08.2019, în timp ce învestirea primului complet de judecată specializat este un fapt epuizat, care s-a realizat anterior, prin înregistrarea cererii de chemare în judecată şi repartizarea în data de 06.08.2019, acestui complet revenindu-i competenţa de soluţionare a cauzei în virtutea principiului repartizării aleatorii, precum şi a continuităţii, potrivit art. 19 C. proc. civ.

În ceea ce priveşte argumentul că, urmare a suspendării judecătoreşti menţionate anterior, prin decizia Preşedintelui secţiei I Civilă nr. 7 din 22 august 2019, completurile nou înfiinţate au fost blocate de la repartizare, Înalta Curte reţine că acest aspect nu poate influenţa competenţa respectivului complet.

Repartizarea cauzelor în mod aleatoriu este reglementată printr-o normă de organizare judiciară cu rang de principiu, instituită prin art. 11 si 53 din Legea nr. 304/2004 cu scopul de a conferi o garanţie în plus independenţei judecătorului şi imparţialităţii actului de justiţie şi nu i se poate aduce atingere prin norme de organizare internă la nivel administrativ, iar competenţa completului astfel învestit nu poate fi afectată, raportat la dosarele repartizate anterior datei de 22 august 2019.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, în aplicarea principiului de drept potrivit căruia competenţa reglementată prin dispoziţii de ordine publică se apreciază în raport de data sesizării instanţei, în considerarea principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili că revine competenţa de soluţionare a cauzei completului iniţial învestit din cadrul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Ploieşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea completului iniţial învestit al Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 ianuarie 2020.